De la „cum putem produce mai mult” la „cum te pot ajuta să fii mai productiv”

Când a venit pandemia nici nu îmi imaginam cum ar fi să nu mai pot pleca să lucrez din hub-uri sau hosteluri. Adoram să călătoresc pe bani puțini, iar Brașovul și Bucureștiul îmi ofereau oportunitatea de a experimenta lucratul din alt oraș. 

Aici găseam oameni ca mine care nu se uită ciudat când scot laptopul și lucrez de la terasă. Am crezut că o să înnebunesc să lucrez zi de zi de acasă, dar schimbarea este singura constantă din viața noastră. 

Conceptul de spațiu de lucru flexibil mi-a fost străin până l-am experimentat pe pielea mea și am înțeles că până la urmă lucratul remote înseamnă o aventură, un joc în care tu îți stabilești regulile.

Doar cele 2 opțiuni (sediu și work from home) nu sunt suficiente

• Am experimentat atât lucratul de la biroul open space al unei agenții de marketing, cât și lucratul de acasă și trebuie să spun sincer că pentru mine, personal cea mai bună opțiune nu a fost niciuna dintre cele două. De ce spun asta? Din mai multe motive cum ar fi:
• La birou, sediu, nu mă puteam concentra total pe taskuri deoarece colegele de birou îmi puneau întrebări sau discutau unii cu alții într-o sporovăială care îmi reducea productivitatea.
• Spațiile open de exemplu birourile open space nu sunt cea mai bună idee pentru introvertiți. Mă simțeam sufocată de faptul că privirile celorlalți erau pe mine de când intram în birou. Nu aveam intimitate nici măcar un mesaj să scriu.
• De fiecare dată când mă duceam să-mi fac cafea sau la baie simțeam că îmi sunt numărate aceste mici pauze și mă simțeam vinovată deși colegii fumători luau pauză de 15 min la fiecare 40 min lucrate.
• Sarcinile trasate oral mă derutau pentru că erau spuse rapid, în fața celorlalți colegi, nu aveam tupeu să întreb ceva și până mă apucam de ele uitam detalii despre ce trebuia să fac. M-aș fi simțit mai confortabil cu ele trasate într-un mail unde să pot reveni asupra lor când am nevoie.
• Naveta de la birou – acasă îmi lua 2 ore zilnic deși nu locuiam departe. Ajungeam somnoroasă și fără chef de muncă, iar la final de zi eram epuizată. Nu aveam timp să ajung nicăieri: doctor, salon, manichiură, tratamente faciale, etc.
• La biroul de acasă îmi făcusem un obicei să lucrez din pat, fapt contraproductiv care te face să vrei să dormi sau să te uiți la televizor în loc să lucrezi cu drag și spor.
• Nu ieșeam din casă nici până la magazin petrecând ore multe la laptop, dar fără mari rezultate pentru că mă plictiseam singură și ajungeam să dau scroll plictisită pe Facebook ore în șir. Simțeam nevoie de contact uman și ieșit din casă.
• Nu îmi era dor de navetă, dar îmi era dor să mă machiez și aranjez pentru a ieși din casă.
• Decorul nou ajută întotdeauna. Am încercat să schimb locul de unde lucram, dar niciun loc din casă nu mi se părea foarte potrivit pentru lucru. Ba era întuneric în cameră și voiam să dorm, ba era prea lumină și voiam să ies afară să mă plimb, ba îmi era somn, ba aveam chef de alergat, ba îmi era foame în continuu și dădeam ture la frigider, ba nu mâncam până începeam să mă simt rău.

Încercând ambele opțiuni am înțeles că trebuie să ies din casă, dar să lucrez din altă parte decât managerii sau colegii mei. Aveam nevoie să mă simt fresh, să mă așez la alt birou, să văd alte fețe, să lucrez lângă oameni cu care nu interacționez direct în colaborările mele. 

Freelancerii sunt un grup de oameni care au căutat altceva și se îndrumă, sprijină reciproc. E un fel de frăție în care introvertiții se pot descurca de minune.

Există o nevoie tot mai mare recunoscută de opțiuni de lucru complementare

Dacă ar fi să împărțim lumea în introvertiți și extrovertiți, cei cu mai mari probleme de adaptare și concentrare sunt introvertiții. Ei au nevoie de intimitate, spațiul lor și senzația de libertate. 

Dacă vei încerca să îi micromanageriezi se vor enerva, demotiva și într-un final îi poți pierde. Nici închiși în casă nu se simt bine pe termen lung, dar nici în birouri mari de tip open-space.

Ar trebui să le asculți nevoile, să te pliezi pe preferințele și standardele lor pentru a-i vedea fericiți și motivați la muncă. Cu extrovertiții este mult mai ușor. Întreabă-i ce vor și îți vor spune deschis.

Oamenii trebuie să aibă libertatea de a lucra din orice spațiu pe care îl simt ca fiind cel mai productiv

Îmi pare extrem de bine că pentru angajații unde s-a putut lucra la distanță, managerii au înțeles că trebuie să aibă încredere în angajații lor și să îi lase acasă. 

Era de la sine înțeles că acei oameni lucrează pentru că au nevoie de un venit și uneori, le și place la nebunie ce fac. Nimeni nu lucrează de frica managerului sau șefului care stă cu ochii pe ei sau care poate intra din moment în moment.

Mai mult, atenția managerilor parcă s-a mutat de la întrebarea „cum putem produce mai mult” la „cum te pot ajuta să fii mai productiv”? În fond, oamenii sunt cea mai importantă resursă și atenția ar trebui să fie mereu pe ei.

Flexibilitatea a devenit un criteriu cheie la alegerea unui loc de muncă

Lucrurile se schimbă de la zi la zi, iar joburile se găsesc cel mai ușor online. Sinceră să fiu, nu am mers niciodată cu CV-ul în mână să îl depun la vreo firmă. Îmi place mediul online pentru că mă pot exprima fără emoții, nu mă judecă nimeni din priviri și mă simt bine în pielea mea. 

Am acces la mult mai multe joburi decât dacă m-aș duce la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Munca sau aș căuta din ușă în ușă.

Am înțeles că am nevoi speciale sau diferite de ceilalți, că lucrez altfel și că este în regulă așa, nu am un defect, ci o particularitate. 

De aceea, pe lângă beneficiile materiale, cel mai mult contează oamenii cu care o să lucrez, cât de « scorțoși » sunt, câte proceduri au, ce responsabilități voi avea și respectul pentru timpul meu liber. 

Caut jobul ideal, iar flexibilitatea a devenit punctul cheie în beneficiile oferite de un angajator, client, colaborator.

Dorința de autonomie în alegerea propriilor tipare de lucru apare că un factor cheie de performanță

Ai observat că atunci când cineva îți suflă în ceafă la propriu devii tot mai tensionat și parcă nu mai lucrezi așa eficient sau rapid? Nu te simți mai bine când ești lăsat în pace să îți faci treaba? 

Odată ce știi ce ai de făcut, dacă ești lăsat în pace vei lucra mai rapid pentru că nu vei fi întrerupt și nici nu te vei simți anxios sau tensionat.

Tot ce are nevoie un angajat pentru a începe să lucreze însumează două direcții mari și late: ce anume are de făcut/cum trebuie să lucreze și care este deadline-ul? 

Dacă știe aceste informații și este lăsat în pace, va fi mai productiv ca oricând. Orice ședință care repetă informațiile deja știute, în care se cer explicații pentru greșeli, se dă vina pe altul și se dojenesc angajații, nu face decât să demotiveze oamenii. Mai puțină vorbă și mai multă muncă, spunea o vorbă din bătrâni.

Citește și: 

6 provocări recurente pe care contextul actual le aduce în prim plan

De ce să încurajăm comunicarea scrisă în organizaţie?