Ce state europene vor sa reglementeze oficial munca remote

Implementarea pe scară largă a telemuncii în 2020, în contextul generat de pandemie, a scos la iveală numeroase lacune legislative privind acest aspect în majoritatea statelor de pe continentul european. Pe de altă parte, în prezent, se poate observa cu uşurinţă că munca remote nu mai reprezintă doar o excepţie de la regulă. Astfel, guvernele se confruntă cu nevoia urgentă de a reglementa în mod oficial şi corespunzător conceptul de muncă la distanţă. 

Înainte de pandemie, un număr relativ mic de state aveau deja stabilite prevederi referitoare la munca remote (telemuncă), prin intermediul legislației specifice sau cu ajutorul contractelor colective. Cu toate acestea, o actualizare reală a legislaţiei muncii nu are loc în toate ţările europene.

Ce țări din Europa intenționează să adopte o legislaţie specifică privind munca remote?

• Franţa 

Din perspectiva schimbărilor care au frecvent loc pe piaţa muncii, Franța este renumită pentru că, începând din 2016, a implementat anumite mecanisme pentru a crea granițe între viața profesională şi cea privată, prin intermediul aşa numitului „drept de a te deconecta”.

Chiar dacă munca remote nu este menţionată implicit în fișa postului, angajatorii francezi trebuie să prezinte un motiv destul de bun pentru a refuza unui angajat acest beneficiu.

• Marea Britanie

Planurile Regatului Unit pentru reglementarea muncii remote nu sunt încă suficient de clare. Potrivit The Guardian, biroul premierului britanic a anunţat, încă din iunie 2021, că are în vedere adoptarea unei legislaţii specifice, ce prevede ca munca remote să devină o variantă implicită, oferind practic angajaților dreptul de a solicita acest lucru.

• Islanda

Alături de Finlanda şi Luxemburg, Islanda deţine cel mai mare procentaj de angajaţi remote din Europa. Cu alte cuvinte, peste 20% din populaţia angajată ocupă locuri de muncă care oferă posibilitatea de a lucra remote. Prin urmare, guvernul islandez intenționează să adopte un plan privind modelul de muncă hibrid pentru industriile relevante până în 2022. 

[Citește aici mai multe despre săptămâna de lucru de 4 zile – un program pilot implementat cu succes în Islanda.]

Totodată, toți lucrătorii din sectorul public vor fi încurajați să-și petreacă până la 20% din timpul lor în afara biroului. De asemenea, vor exista noi reguli potrivit cărora organizaţiile vor cumpăra echipamente sigure și adecvate pentru cei care aleg să muncească de acasă. 

• Rusia

Momentan, Rusia are în vedere mai ales oferirea unui sprijin financiar pentru salariaţii remote. Prin urmare, angajatorii au obligaţia de a furniza echipamentele și mijloacele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă coresunzător. Totodată, ajutorul material poate include rambursarea anumitor cheltuieli, cum ar fi pentru software, scaune ergonomice și birouri.

Ce state au creat deja un cadru legal pentru munca la distanţă?

• Portugalia

Portugalia a fost prima țară din Europa care a pus bazele unui regim legal pentru munca la distanță. Cu toate acestea, prevederile îşi vor produce efectele atât timp cât se consideră a fi necesară starea de urgență, respectiv până la sfârșitul acestui an.

Dispozițiile care sunt în vigoare, începând cu ianuarie 2021, includ: munca la distanță obligatorie şi îndatorirea angajatorului de a furniza echipamentul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Încălcarea actelor normative menţionate sunt considerate „abateri foarte grave” şi pot atrage amenzi cuprinse între 2.040 și 61.200 euro, indiferent de mărimea companiei.

Totodată, Parlamentul Portugaliei a adoptat recent noi prevederi, introducând astfel măsuri suplimentare de protecţie a angajaţilor care lucrează remote. 

Prin urmare, companiile nu trebuie să contacteze personalul în afara programului de muncă, excepţie făcând circumstanţele excepţionale. De asemenea, cel puţin la fiecare două luni, pentru a limita apariţia senzaţiei de izolare, superiorii au obligaţia de a organiza întâlniri faţă în faţă cu restul echipei. 

• Germania 

Germania este singura țară din Europa care a consolidat oficial, pe termen lung, noţiunea de muncă remote. În ianuarie anul trecut, a devenit obligatoriu ca organizaţiile să ofere personalului posibilitatea de a lucra remote, atât timp cât nu există „motive operaționale imperioase care ar împiedica acest lucru”. 

Companiile care nu se conformează pot fi contactate de autorităţile locale, care vor solicita explicații cu privire la motivele pentru care au refuzat salariaţilor această opţiune. Un aspect important: cadrul legislativ german privind munca remote prevede obligația angajaților de a-și înregistra programul de lucru, subliniind că această operaţiune reprezintă de fapt o formă de protecție pentru aceștia.

• Austria

Începând din 1 aprilie 2021, Austria a adoptat prevederi referitoare la munca remote, care clarifică anumite aspecte, precum: definiția muncii la distanță, impunerea asupra angajatorilor și angajaților să negocieze o astfel de opţiune, stabilirea modalităților de furnizare a echipamentului de muncă sau a plăților compensatorii și permiterea negocierii acordurilor de muncă remote cu reprezentanții sindicatelor. 

Astfel, dacă angajații își folosesc propriile dispozitive sau conexiune la internet, angajatorii vor fi obligaţi să plătească o compensație forfetară pentru a acoperi respective. Mai mult, angajaţii remote sunt supuși legislaţiei muncii privind timpul de lucru, inclusiv perioadele de odihnă și trebuie să înregistreze orele lucrate. Angajatorii și salariaţii pot fi de acord să ajusteze programele de lucru. 

În mai puțin de doi ani, munca remote a devenit „noua normă” pentru milioane de europeni. Majoritatea companiilor nu ar fi supraviețuit efectelor generate de pandemie fără ajutorul infrastructurii digitale online. Prin urmare, acum apar întrebări cu privire la legile pe care ar trebui să le respecte companiile când vine vorba de munca remote, ţinând cont de popularitatea sa crescută în unele domenii.

În prezent, România a adoptat doar un cadru legal general cu privire la telemuncă. Rămâne de văzut care vor fi previziunile pentru viitor.