Sindromul Boreout la locul de muncă – ce reprezintă şi cum putem contracara apariţia lui?

În ultimii ani, angajații au devenit tot mai conştienţi de importanţa sănătăţii mintale în desfăşurarea activităţilor profesionale. Prin urmare, satisfacția la locul de muncă reprezintă un element esențial pentru bunăstarea angajaților. Totuşi, nu de puţine ori, pe piaţa muncii şi-a făcut simţită prezenţa opusul acestei noţiuni. Spre exemplu, burnout-ul se numără printre cele frecvent întâlnite probleme în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă, deoarece afectează atât oamenii, cât și organizația în sine. Pe de altă parte, la momentul actual majoritatea angajaţilor ştiu cum să identifice apariţia unui episod de burnout, însă puține sunt persoanele care recunosc noţiunea de boreout, adică plictiseală la locul de muncă.

Ce reprezintă sindromul boreout la locul de muncă?

În primă fază, a avea diverse taskuri nu atât de complicate şi în consecință, a nu face prea multe chestii la locul de muncă reprezintă o situație ideală. Pe de altă parte, lucrurile stau altfel în realitate. A fi obligat să respecţi un program de lucru fără un scop clar poate conduce la apariţia unui context demoralizant. Mai mult, experţii HR atrag atenţia că sindromul boreout poate declanșa aşa numitul „prezentism”, respectiv actul salariaţilor care continuă să lucreze ca simplă măsură performativă, în ciuda nivelurilor reduse de productivitate sau a consecințelor negative.

Identificat de Philippe Rothlin și Peter R. Werder în 2007, sindromul menţionat reprezintă opusul stării de epuizare datorată muncii, fiind caracterizat în fapt de „o plictiseală cronică”. Practic, burnout și boreout sunt două fețe ale aceleiași monede, care pot influenţa negativ sănătatea angajaților.

De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Udemy, aproximativ 43% dintre angajații care realizează “muncă de birou” din SUA se plictisesc la locul de muncă. Totodată, acelaşi studiu a reliefat şi faptul că boreout-ul afectează mai mult femeile decât bărbații (48%-39%), iar milenialii au avut de două ori mai multe șanse să experimenteze acest sindrom comparativ cu generaţia baby boomers. 

Citește și: 3 factori care duc la burnout

Cum se manifestă acest sindrom boreout?

Potrivit aceloraşi autori, fenomenul boreout este caracterizat de următoarele trei comportamente:

1. Încărcarea angajatului cu sarcini repetitive și monotone. Îndeplinirea taskurilor profesionale fără un anumitor scop generează sentimentul de a fi irosit, adică senzația că poţi oferi mai mult în cadrul companiei, oportunitate care îţi este refuzată;
2. Plictiseala, definită ca o stare de reticență, apatie și îndoială, deoarece salariatul nu știe cu ce să-și ocupe timpul pe durata zilei de lucru;
3. Dezinteresul, din cauza lipsei de identificare cu munca depusă.

De asemenea, în cartea „The New Boreout Work Syndrome” publicată în 2009, Philippe Rothlin și Peter R. Werder vorbesc şi despre motivele care contribuie la apariţia sindromului boreout, printre care:

• Angajatul este supracalificat pentru locul de muncă. 
• Lucrătorul desfăşoară o activitate care nu îi satisface așteptările.
• Lipsa planificării sau definirea superficială a funcțiilor, fapt ce conduce la ambiguitatea rolului.
• Repartizarea sarcinilor interesante superiorilor sau colegilor cu mai multă vechime, lăsând taskurile repetitive pentru ceilalţi angajaţi.
• Structura organizațională care împiedică lucrătorii să participe sau să își dezvolte potențialul în cadrul companiei.
• Imposibilitate de majorare salarială și lipsa de stimulare sau recunoaştere din partea superiorilor, efortul depus la locul de muncă nefiind corelat cu rezultatele obținute.

Citește și: Burnoutul – o problemă veche cu soluții noi

Cum pot organizaţiile limita apariţia boreout-ului în rândul angajaţilor?

Sindromul boreout la locul de muncă rezultă dintr-o lipsă de grijă și atenție față de bunăstarea angajaților, având consecințe semnificative pentru dezvoltarea companiei. Chiar dacă nu există o “reţetă a succesului”, angajatorii pot lua în calcul recomandările de mai jos.

Amestecă sarcinile de lucru

Pentru a preveni dezvoltarea plictiselii faţă de sarcinile profesionale, optează pentru distribuirea acestora la nivelul întregii echipe. De exemplu, angajații ar putea lucra prin rotaţie astfel încât să fie asigurat un flux constant de proiecte noi. 

Promovează echilibrul între muncă și viața personală

Este vital să pui bazele unui mediu de lucru caracterizat de echilibru între activităţile profesionale şi cele private, atât pentru sănătatea mintală a echipei tale, cât și pentru bunăstarea ta. Cu scopul de a încuraja acest lucru poţi apela la câteva modalităţi simple de pus în practică:

• Asigură-te că angajaţii nu lucrează mai mult decât este necesar
• Stabileşte sarcini clare, dar în acelaşi timp, motivante 
• Respectă “dreptul la deconectare”

Citește și: 12 sfaturi pentru productivitate atunci când lucrezi remote

Adoptă un program de lucru flexibil

Dacă observi că echipa ta manifestă oboseală şi/sau lipsa motivaţiei, vorbeşte cu ei pentru a găsi o soluție flexibilă care să funcționeze la nivel general. 

Meeting-urile au rolul lor

Numeroase organizații s-au adaptat uşor modelului de lucru remote sau hibrid adoptat în ultimii doi ani. Chiar dacă nu vă întâlniţi față în față, menținerea contactului regulat cu angajaţii poate influenţa pozitiv bunăstarea acestora. Prin urmare, este mai mult decât esențial să organizezi întâlniri pentru check-in-uri regulate cu fiecare membru al echipei.

Ţine cont de opinia angajaților tăi

 A nu fi atent la nevoile angajaților tăi poate afecta productivitatea la locul de muncă. Pentru a evita acest lucru este recomandat să oferi și să soliciţi feedback pentru a afla cu exactitate cum își percep angajaţii munca și eventual, ce poţi face pentru a stimula motivarea şi dezvoltarea lor profesională.

Ţi s-a întâmplat până acum să experimentezi sindromul boreout la locul de muncă?