Burnoutul – o problemă veche cu soluții noi

Cu toate că și înainte de apariția crizei sanitare actuale burnoutul – o afecțiune asociată locului de muncă și provocată în principal de acumularea stresului fizic și emoțional – reprezenta o problemă frecventă în companii, fie în rândul angajaților aflați la început de carieră sau al managerilor cu echipe puternice în subordine, pandemia nu a făcut decât să o amplifice și să o pună „în lumina reflectoarelor”. Acest lucru a adus însă cu sine și noi soluții, adaptate nevoilor curente.

Potrivit unui sondaj realizat în iulie 2020 de FlexJobs și Mental Health America (MHA) în Statele Unite, 75% dintre angajații intervievați au experimentat burnoutul, dintre care 40% l-au asociat în mod direct cu pandemia de COVID-19. 

Într-adevăr, burnoutul a fost o consecință firească a schimbărilor survenite peste noapte în rândul companiilor de pretutindeni. Trecerea bruscă de la clasicul program 9-17 la munca remote nu le-a oferit angajaților timpul necesar pentru a se acomoda cu noua normalitate.

Mulți au schimbat de pe-o zi pe alta biroul open-space cu singurătatea unei garsoniere sau cu haosul unui apartament în care, în multe cazuri, trăiesc mai multe generații – părinți, copii, bunici – fiecare cu tabieturile și programul lui. 

Nu puțini au fost cei care a trebuit să improvizeze spații de lucru în cele mai incomode unghere ale casei și să intre în ședințele pe Zoom cu stresul permanent că vor fi întrerupți de copiii care vor atenție, pentru că asociază prezența acasă a părintelui cu timpul liber al acestuia, de animalele de companie plictisite, cu chef de joacă, sau de bormașina nemiloasă a vecinilor.

O casă goală este însă la fel de nocivă bunăstării mentale și emoționale, pentru că omul, așa cum îl numea cândva filosoful grec Aristotel, este un animal social, dependent – într-o mai mică sau mai mare măsură – de interacțiunea cu ceilalți. 

O altă extremă a fost reprezentată în ultimul an de angajații care, în ciuda riscurilor prezentate de criza sanitară, au fost nevoiți să meargă în continuare la birou – fie pentru că activitatea lor depindea de prezența acolo, fie pentru că angajatorul nu a reușit să găsească un canal eficient de a comunica cu echipele astfel încât să nu fie nevoie să supravegheze fizic activitatea acestora pentru a se convinge că își îndeplinesc corect sarcinile.

• Știai că sindromul Boreout este opusul Burnoutului?

Toate aceste scenarii pot conduce la apariția burnoutului, însă există și alți factori care contribuie la amplificarea acestui fenomen. 

Un prieten îmi povestea, exasperat, că în ultimele luni are zilnic mai multe ședințe, inclusiv unele în care stabilesc detalii pentru alte ședințe. Și e doar un exemplu.

Micile orgolii, care conduc la lipsa comunicării între membrii echipelor sau, din contră, comunicarea în exces, micro managementul, e-mailurile trimise sau primite în timpul liber, grupurile de WhatsApp cu notificări la orice oră din zi și din noapte, deadline-urile, stresul provocat de riscul de a pierde jobul sunt, la rândul lor, elemente care ne aduc în pragul burnoutului. 

Mai mult, sunt factori care îi afectează și pe cei apropiați – familia, partenerul de viață, pentru că îi transformă în consumatori pasivi ai tuturor îngrijorărilor care ne macină zilnic.

Dincolo de sfera personală, la nivel individual, de angajat, acești factori au însă și un impact macro, deoarece contribuie la lipsa productivității unei echipe, care generează, automat, rezultate mai slabe și neatingerea obiectivelor unei companii, traduse în rezultate financiare mai mici, care mențin, la rândul lor, cercul vicios al echipelor suprasolicitate și al managementului nemulțumit.

Ce este de făcut?

În primul rând, să recunoaștem problema. Față de noi înșine, față de familie, față de angajator sau subordonați. Fără o comunicare deschisă și eficientă nu se poate trece la căutarea soluțiilor pe termen lung.

Avem nevoie, de asemenea, să ne deconectăm: cu o plimbare în natură, o seară de jocuri, o cină romantică sau un timp doar pentru noi, în care să nu ne verificăm mailul și să oprim notificările grupurilor de la job. 

Avem nevoie să interacționăm cu ceilalți, să împărtășim mici bucurii, îngrijorări, succese, nu doar prin mesaje și nu doar pe Zoom.

Și, bineînțeles, una dintre cele mai evidente soluții este schimbarea mediului, regimului și/sau ritmului de lucru. Angajatorii trebuie să înțeleagă că remote nu înseamnă doar lucru de acasă, iar productivitatea nu e posibilă doar de la birou sau doar între orele 9-17. 

De multe ori, un spațiu de coworking cu decor minimalist, o cafenea cu arome braziliene sau un lounge spațios, cu fotolii confortabile, stimulează mai mult creativitatea angajaților decât un open space sufocat de birouri sau un spațiu de lucru amenajat într-un colț al dormitorului.

Citește și: 

Cum arată programul de lucru flexibil într-o companie de tehnologie, în 2024

Cafenele în București din care să lucrezi remote