Leadership în vremuri de criză

Liderii sunt priviți adesea ca niște super-eroi care au datoria de a naviga prin furtunile crizelor economice sau de altă natură și de a scoate compania din impas indiferent de context. Însă indispensabili în acest demers sunt, întotdeauna, angajații. Ce calități are un bun lider și cum își poate ține angajații aproape atât în vremurile bune, cât și în cele tulburi?

Înainte de a ne pune întrebarea „Cum arată un lider/manager bun într-o perioadă de criză?” trebuie să ne gândim ce calități trebuie să dețină un lider sau un manager în general. 

Aici, lista poate fi nemărginită, însă câteva atribute asupra cărora cred că putem cu toții să cădem de acord sunt viziunea, empatia și inteligența emoțională, dedicarea, fermitatea și tăria de caracter și, nu în ultimul rând, încrederea în sine și în ceilalți.

Într-o perioadă de criză, când contextul de piață arată diferit și companiile luptă pentru supraviețuire, un bun lider va ști să își păstreze aceste calități în paralel cu încercarea de a obține rezultate. De ce e atât de important să nu facă rabat de la ele? 

Pentru că angajații își amintesc și iau decizia de a rămâne sau nu într-o organizație când lucrurile revin la normal mai ales în funcție de acest aspect.

Nu de puține ori am văzut cum oamenii au ales „să strângă din dinți” și să rămână într-o companie doar pentru că erau vremuri grele și aveau nevoie de un salariu, fiind dispuși să accepte pentru o perioadă un stil de conducere deficitar, cu gândul că imediat ce situația se va îmbunătăți vor pleca cu prima ocazie în altă companie. 

La fel, am văzut angajați care, deși nu au primit o ofertă salarială cu mult mai bună din partea altui angajator, au ales totuși să plece, luând în considerare ca prim factor decizional actualul management. Frustrările acumulate azi se transformă în demisia de mâine. 

La prima vedere, situația poate nu pare atât de gravă. Cu siguranță găsim alți angajați, însă resursele pe care le vom investi în procesul de recrutare, în formarea noilor candidați, în perioada lor de adaptare la cultura organizațională vor încetini ritmul de atingere a obiectivelor și vor afecta bugetele, dar și reputația unei companii.

Pe de altă parte, dacă liderii vor ști să comunice eficient cu echipele, să le susțină, să ofere sprijin și transparență și să nu se dea în lături când e nevoie să își suflece mâinile și să muncească cot la cot cu subordonații lor, angajații se vor gândi de două ori înainte de a accepta o contraofertă. 

Nu puțini sunt cei care ar rămâne într-o companie chiar și cu un salariu mai mic doar pentru că se simt ca acasă, pentru că rezonează cu ceilalți membri ai echipei și cultura organizațională și pentru că au făcut din obiectivele companiei niște obiective personale. Iar la următoarea criză tu, ca angajator, vei ști că ai pe cine să te bazezi, că ai o echipă care va lupta să mențină compania pe linia de plutire.

Asta trebuie să facă un bun lider: să îl facă pe angajat să nu vrea să plece. Și, după cum spuneam, nu recompensa financiară este cea mai la îndemână soluție, deși, bineînțeles, nu este nici aceasta un aspect de neglijat.

Luând rând pe rând calitățile amintite, vorbim în primul rând de viziune. Este un termen de care ne lovim, poate, cel mai frecvent când discutăm cu reprezentanții unui business. 

Dar dacă pentru unele companii viziunea a reprezentat, timp de mulți ani, doar o țintă pe care aceasta a avut-o în vedere și spre care și-a canalizat resursele pentru a o atinge – de pildă, să ajungă lider de piață într-o anumită industrie, acum cred că e mai important decât oricând ca această viziune să fie extinsă la nivelul pieței globale, aflate într-o permanentă transformare, și al contextului în care funcționează. 

Viziunea consider că este vital să includă acum modul în care se pot atinge acele obiective, și aici vorbim, din nou, de angajați, pentru că prin ei vor fi atinse. Iar dacă ne referim la angajați, ne referim automat la noi regimuri de lucru. Pentru a păstra echipele, trebuie să ne adaptăm la noile tendințe din piața muncii, dintre care cea mai importantă este reprezentată de trecerea la lucrul în regim remote sau hibrid.

Empatia și inteligența emoțională sunt, de asemenea, nelipsite din „portofoliul” de calități ale unui bun lider. Și aici nu ne referim neapărat la a asculta problemele tuturor angajaților și la a le oferi permanent un umăr pe care să plângă. 

Ci la a ști cum să dea o veste proastă – chiar și dacă vorbim de restructurări, nelipsite în vremuri de criză în anumite industrii, cum să atenționeze un angajat când nu își îndeplinește corect sarcinile, fără a-l umili (cu toții cred că am asistat la scene în care managerii țipau în încăperi pline la angajatul X pentru că nu a reușit să termine un raport la timp), cum să integreze un nou membru al echipei pentru a-l face să se simtă bine primit, cum să își motiveze echipa și cum să obțină rezultatele dorite fără a-și pune oamenii să muncească până la epuizare și nu numai.

Dedicarea, după cum spuneam, include, printre altele, lucrul cot la cot cu angajații, iar pandemia nu a făcut decât să pună la încercare această calitate a liderilor. Aici, personalul medical ne-a dat cel mai bun exemplu când, deopotrivă, indiferent de rang, angajații din linia I s-au implicat în salvarea vieților celorlalți și în găsirea unor soluții pentru a combate criza sanitară.

Fermitatea și tăria de caracter a unui lider sunt și ele esențiale în vremuri de criză. Un lider descurajat, care e gata să renunțe în fața provocărilor, nu va putea încuraja echipele. 

Tăria de caracter nu înseamnă că liderul nu trebuie să își arate latura umană, îngrijorările, preocupările, ba din contră. Însă această transparență emoțională care, de altfel, îi apropie pe lideri de echipe, trebuie însoțită de o atitudine pozitivă, optimistă – liderul trebuie să fie un luptător.

Iar încrederea în sine și în ceilalți nu face decât să le completeze pe celelalte. Un lider care are încredere în sine va ști că are capacitatea de a coordona echipele pentru a-și atinge obiectivele indiferent că acestea lucrează în biroul alăturat sau în alt oraș. 

Un astfel de manager știe să comunice eficient, știe când și cum să ceară rezultate, și, cel mai important, știe cum să îi facă pe subordonați să aibă încredere în el, în capacitatea sa de a-i ghida prin situațiile de criză apărute, oferindu-le în schimb aceeași încredere.

Citește și:

Cum arată programul de lucru flexibil într-o companie de tehnologie, în 2024

Mentalitatea de creștere și de ce liderii ar trebui să o adopte