Munca hibrid între necesitate și oportunitate

”Piaţa muncii se află într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene.” – Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs 

În ultimii doi ani, munca de acasă a devenit o necesitate, reprezentând efectiv un experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Potrivit sondajului ”Future of Work and Skills” realizat de PwC în septembrie 2021, productivitatea a crescut în munca de la distanță/hibrid, aproape 60% dintre respondenți arătând că organizația lor a avut performanțe mai bune în raport cu obiectivele, față de perioadele anterioare.

Concomitent însă, a crescut și fenomenul de ”burnout”, atât din cauza creșterii volumului de muncă, cât și a dificultății de deconectare, pe fondul unui stres general determinat de anxietatea față de boală, reducerea interacțiunilor umane, etc.

În contextul astfel creat, la nivel global, a fost înregistrat un număr record de demisii, generate în special de dorința de a face o schimbare sau de a crește calitatea vieții, reevaluând prioritățile personale.

Munca hibrid între necesitate și oportunitate

Pe cale de consecință, multe dintre companiile care își pot desfășura activitatea la distanță vor continua să lucreze în sistem hibrid. Dintre acestea, conform sondajului PwC, aproximativ 58,9% o vor face după anumite reguli (fie un număr de zile cu prezență obligatorie, fie planificarea acestor zile printr-o aplicație dedicată), în timp ce 25% vor lăsa la alegerea angajatului prezența la birou.

O tendință globală de flexibilizare a muncii a fost materializată deja în mai multe țări prin instituirea săptămânii de lucru de 4 zile, iar în România se află depus în parlament un proiect de lege referitor la această abordare.

Conform unui sondaj realizat recent (02-24 martie) de platforma specializată în recrutare BestJobs:

• 78% dintre angajaţi sunt deschişi să lucreze doar 4 zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru;
• 71% dintre angajaţi cred că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor;
• 70% dintre angajați consideră că săptămâna redusă de lucru ar îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa lor profesională şi cea personală;
• 68% dintre angajaţi sunt de părere că săptămâna de lucru de 4 zile ar oferi mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică;
• 45% dintre angajaţi simt că, în eventualitatea în care ar fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, ar exista o presiune mai mare asupra lor de a finaliza sarcinile mai repede;
• 41% dintre angajaţi cred că principalul dezavantaj ar consta în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile;
• 29% dintre angajați consideră că săptămâna redusă de lucru ar conduce la creşterea nivelului de productivitate atunci când ar fi la job;
• 25% dintre angajaţi sunt de părere că săptămâna de lucru de 4 zile ar asigura diminuarea riscului de a ajunge la epuizare.

În ceea ce privește angajatorii:

• 60% sunt de părere că acest moment ar fi unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile;
• 50% ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi);
• 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei;
• 25% cred că ar apărea riscul de a scădea volumul de muncă realizat.

Referitor la efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, însă 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

În acest context, multe dintre companii au început să implementeze deja planuri de revenire progresivă a angajaţilor la birou, iar în domeniul imobiliar a apărut o preocupare constantă pentru sustenabilitate – arată o analiză publicată recent de o companie specializată în servicii imobiliare oferite mediului antreprenorial.

Astfel, sustenabilitatea se traduce prin:

• clădiri eficiente energetic, cu sisteme geotermale incluse, pentru a răci/încălzi întreaga clădire, sau birouri cu cât mai multă lumină naturală;
• business-parcuri care oferă zone verzi în curtea interioară sau pe terasele generoase (pe acoperiș sau exterioare);
• proiecte imobiliare axate pe regenerare urbană, cu zone verzi, spații pietonale atractive, piste de alergare în aer liber, facilităţi pentru biciclişti, piscine, zone cu fântâni etc;
   

Și totuși, munca de la distanță a apărut pentru a rămâne, iar odată cu această schimbare s-a profilat inclusiv nevoia ca managerii și liderii să-și asume dezvoltarea  mentoratului virtual. Angajamentul, calitatea relației, competența de mentor și încrederea sunt ingredientele speciale atât de necesare acestui tip de mentorat!

Bibliografie (surse): 

• https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/04/26/companiile-cauta-cladiri-cu-zone-verzi-pentru-incurajarea-revenirii-angajatilor-la-birou-analiza–907906 
• https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/04/13/aproape-8-angajati-din-10-ar-vrea-sa-lucreze-doar-4-zile-pe-saptamana-studiu–901978