Cum a schimbat pandemia piaţa muncii?

Ultimul an ne-a reamintit o lecție importantă: viaţa este imprevizibilă şi nu putem fi pregătiți 100% pentru anumite schimbări, dar avem capacitatea de a ne adapta rapid, dacă situaţia o cere. 

Trăim de ceva timp o “nouă normalitate”, în care includem obiceiurile dinaintea pandemiei, dar de ce nu, chiar și oportunități care ne pot schimba stilul de viață în mai bine. La un moment dat, lucrurile vor intra din nou într-o zonă de echilibru, însă efectele modificărilor petrecute în timpul crizei sanitare încep deja să-şi facă simţită prezenţa.

Reinventarea departamentelor HR

“Problema Covid-19” nu a venit singură, pentru multe companii din România şi nu numai, a însemnat și o criză internă. Astfel, cei mai mulţi au privit spre departamentele HR pentru o “soluţie salvatoare”. Schimbarea programului, dar şi a stilului de lucru, acordarea șomajului tehnic, restricţiile impuse, introducerea Kurzarbeit, comunicarea internă au “căzut pe umerii” departamentelor de resurse umane.

Dacă până acum HR-ul era privit strict ca un departament cu rol de suport atunci când apar schimbări legate de personal, de acum el va avea și un rol transformațional. Organizațiile au înţeles pe deplin importanța flexibilității și adaptabilității pe care HR-ul le-a gestionat în ultima perioadă.

Fără program “9 to 5”

În urmă cu ceva ani, nu am fi crezut că este posibil să adoptăm sistemul remote, “muncitul de acasă” fiind asemănat cu un fel de concediu, însă pandemia a transformat acest lucru în realitate. 

Tot mai multe societăţi fac trecerea către programul fully remote pentru o parte sau toți angajații. Un „model de lucru hibrid”, adică un amestec de muncă la distanță și la birou reprezintă opţiunea dorită de majoritatea dintre noi. 

Acest lucru pune în balanţă beneficiile evidente ale interacţiunii umane directe și promovării culturii companiei prin prezenţă fizică, dar și a spațiului de lucru familiar pentru cei care pot desfăşura o activitate fără întreruperi acasă.

Cheia succesului va fi modul în care toate acestea sunt puse în aplicare pe hârtie, şi nu doar teoretic, ascultarea şi înțelegerea nevoilor angajaților fiind primul pas. 

Mai mult, vor fi aplicate noi moduri de evaluare a salariaţilor, de tipul “quality over quantity”, performanța fiind recompensată pe baza rezultatelor, în detrimentul numărului de ore lucrate.

La revedere birocrație

Perioada de restricții a fost un test bun mai ales pentru instituțiile de stat. La nivel european cetăţenii îşi pot rezolva majoritatea “problemelor” pe care le au în relaţia cu statul printr-un singur “click”. În România acest lucru e “ceva mai complicat”, uneori chiar imposibil. 

Astfel, indiferent de modul în care instituţiile publice au gestionat situația, a devenit evident că birocrația poate fi redusă, o bună parte din angajații de la stat pot lucra de acasă și că o infrastructură ICT (Information and Communications Technology) este fundamentală nu doar pentru situațiile de criză. În plină eră a vitezei este normal ca treptat interacțiunea cu instituțiile de stat să aibe loc în mediul online.

Recent, am văzut că lucrurile prind contur şi în realitate, în ţară existând deja o instituţie care a introdus un un soft de management al task-urilor, respectiv Asana.

Și în mediul privat pot fi introduse astfel de practici. Toate interacțiunile fizice între echipele de lucru sau dintre membrii diferitelor departamente s-au dovedit ușor de înlocuit în starea de urgenţă, ulterior alertă. 

Şedinţele interminabile s-au transformat în meeting-uri scurte pe Zoom, iar în unele situaţii doar într-un email.

Tot “la privat”, companiile au experimentat anul acesta, constrânși de împrejurări, practici de management Agile, fiind nevoite ca în paralel să testeze și să dezvolte servicii sau produse pentru a rămâne active.

Empatie în relaţia manager-angajat

Trecerea la o cultură organizatorică sănătoasă, şi totodată corespunzătoare noilor cerinţe de pe piaţa muncii, va pune un accent şi mai mare pe competențele “soft”, cum ar fi empatie, comunicare și încredere. Deși managerii au susţinut că s-au simțit pregătiți pentru 2020, majoritatea au avut însă nevoie de sprijin pentru a putea gestiona situaţia nou apărută.

 Prin urmare, companiile vor începe să investească în dezvoltarea acestor practici, ce au scopul de a ajuta persoanele cu funcţii de conducere să facă față provocărilor ce pot apărea în activitatea lor. Mai mult, este recomandată manifestarea empatiei şi faţă de angajaţi.

Sănătatea angajaților va fi prioritizată

Din păcate, înainte de pandemie, nu se vorbea despre starea mentală sau fizică a personalului. În prezent, lucrurile stau altfel, mulți angajatori introducând pachete speciale de suport medical pentru salariaţi. 

Suntem diferiţi, iar pentru cei care preferă “apartenenţa la un grup”, izolarea poate cauza depresie, anxietate și alte probleme nedorite. Distanțarea fizică și socială nu a făcut decât să accentueze aceste probleme. 

Firmele vor aborda cu mai multă responsabilitate pachetele de beneficii pentru a cuprinde și aspecte de sănătate psihică.

De anul trecut, lumea se află în continuă schimbare, unele modificări fiind chiar dorite. Tendințe ce păreau imposibile au devenit realitate, răsturnând tipare prestabilite. 

Astfel, antreprenorii au fost “provocaţi” să formuleze modele de afaceri pentru un mediu economic în plină reconfigurare.

Citește și: 

2 ani de lucru la distanță în 6 lecții

Despre trecerea la un mediu de lucru flexibil și noua realitate de remote work