

Să fie acesta viitorul? Săptămâna de muncă redusă la 4 zile
08 February, 2024
Distribuie acest articol
Traiul în era vitezei implică o continuă mişcare. Agenda noastră zilnică atinge uneori cote alarmante, fiind mult mai aglomerată decât în trecut. E lesne de înţeles de unde a izvorât dorința pentru un program de lucru care să asigure un minim echilibru între viața profesională și cea personală.
Ca răspuns la dilema existentă, unele business-uri jonglează cu ideea scurtării timpului alocat muncii, respectiv de la 5 (varianta standard), la doar 4 zile pe săptămână. Măsura ajută angajații în lupta cu stresul şi totodată, le oferă ceva mai mult timp destinat exclusiv lor, cu scopul maximizării productivităţii.
Cum a apărut programul de “lucru clasic”?
Dacă uneori te plângi că ai o viaţă total dată peste cap, la care se adaugă şi opt ore solicitante de muncă, află că în trecut acestea puteau să ajungă chiar și la 18 ore pe zi, fiind literalmente imaginea expresiei “de dimineaţa până seara”.
Pentru a produce cât mai mult, fabricile impuneau un program care varia între 10 și 18 ore pe zi, șase zile pe săptămână. În ciuda “orarului” încărcat și a condițiilor nu tocmai sigure în care erau nevoiți să lucreze, muncitorii primeau salarii mici. Astfel, primul care a adus în discuție programul de 8 ore de muncă, a fost britanicul Robert Owen. În 1817, sub deviza “8 ore de muncă, 8 ore de recreere, 8 ore de odihnă”, Owen a încercat să modifice legislația muncii din Marea Britanie, dar fără succes.
Însă, pasul fundamental pentru implementarea programului de opt ore de muncă pe zi a fost făcut de Henry Ford. În 1905, acesta a redus programul de muncă, dublând salariile tuturor angajaților. Decizia industriașului american a dus la creșterea productivității, Ford Motor Company reușind să își dubleze profitul în următorii doi ani. Observând rezultatele îmbucurătoare, numeroşi oameni de afaceri ai vremii au adoptat această nouă metodă.
Doar că, de la 1900 până în prezent, diferenţa e cam de la cer la pământ. În prima jumătate a secolul 20, piaţa muncii era acaparată de zona industrială. Chiar dacă în urma Revoluţiei Industriale, procedurile de fabricaţie se schimbaseră destul de mult, căpătând o notă de modernitate, la bază se afla tot manufactura. Pe de altă parte, în prezent tehnologia ne urmăreşte la fiecare pas, iar automatizarea, indiferent că vorbim de cea industrială sau de business, ajută companiile să se elibereze de povara muncilor repetitive.
Este varianta deja adoptată?
Până la momentul actual, pe plan global, există companii care au decis să le acorde angajaților mai mult timp liber. Astfel, Perpetual Guardian, o companie relativ mică din Noua Zeelandă, cu doar 240 de angajați, a derulat un experiment, solicitând angajaților să vină doar patru zile pe săptămâna la muncă. Per total, ideea s-a dovedit a fi un real succes, iar în consecinţă programul a fost schimbat definitiv în septembrie 2018.
La nivel european, Guvernul de la Madrid analizează reducerea orelor de muncă şi adoptarea unei săptămâni de lucru de 4 zile. Orice propunere de modificare a săptămânii de lucru va fi prezentată de guvern în așa-numitul “cadru de dialog social” împreună cu sindicatele și grupurile industriale.
O altă decizie similară a fost luată de ICE Group Irlanda. În aceeaşi manieră, săptămâna de lucru a fost redusă la patru zile, iar la scurt timp după implementarea deciziei, s-au observat modificări ale comportamentului angajaților. Aceștia au devenit mai “angrenaţi” în rezolvarea sarcinilor zilnice, au luat mai puține pauze și nu au stat minute bune pe rețelele de socializare.
De menționat că numele precizate mai sus reprezintă firme mici, cu câțiva angajați. Astfel, nu e de trecut cu vederea nici experimentul Microsoft din Japonia. Americanii i-au chemat pe angajați la muncă doar patru zile pe săptămână. Rezultatul: productivitatea a crescut cu aproximativ 40% și s-au făcut economii la energia consumată în spațiile de birouri.
Chiar şi în România există astfel de practici, spre exemplu, agenţia de marketing WebDigital, a redus săptămâna de lucru la patru zile pentru întreg personalul din 2016 chiar. Echipa primeşte salariul întreg chiar cu o zi în minus de muncă, strategia având rezultate foarte bune.
Care sunt beneficiile?
Odată cu testarea noului program, în principiu angajații vor primi acelaşi salariu pentru mai puține ore de muncă, iar eventuale ajustări ale companiilor, cum ar fi, dotări sau angajări suplimentare, vor fi suportate din fonduri separate.
Pe lângă avantajele financiare, companiile mari care au analizat acest scenariu au concluzionat că măsura este benefică: productivitatea a crescut, iar angajaţii au mai multă grijă de sănătatea lor mintală. În Marea Britanie, un studiu recent indică faptul că o săptămână de lucru de patru zile în sectorul public ar crea până la o jumătate de milion de noi locuri de muncă şi ar ajuta la limitarea creşterii ratei şomajului pe următoarele luni.
Cât despre România, există sindicate europene care cochetează cu ideea și au cerut sprijin Bruxellului în acest scop. Dacă va exista unanimitate acolo, atunci lucrurile s-ar putea aplica și la noi în țară.
Ideea unei săptămâni de lucru mai scurte circulă de ceva timp, însă pandemia din ultimul an și impactul acesteia mai ales asupra sectorului economic, au readus în prim plan necesitatea implementării unei noi abordări în relaţia “tradiţională” angajat-angajator.
Tu ce ai face cu o zi liberă în plus?
- Binge pe seriale cât e ziua de lungă
- O minivacanţă
- Cursuri de formare profesională sau creativitate
Citește și:
Cum vor fi taxate beneficiile extrasalariale începând cu 2023?
Rămâi la curent cu cele mai recente articole, evenimente și tot ce Pluria are de oferit
Prin abonarea la newsletter, ești de acord cu politica noastră de confidențialitate

În plină eră a vitezei, nu mai este un secret faptul că social media reprezintă un instrument frecvent utilizat în desfăşurarea activităţilor cotidiene. Ţinem legătura cu persoanele apropiate, postăm fotografii din vacanţă, achiziţionăm diverse produse online sau…aflăm ultimele noutăţi în materie de relaţ[...]
08 February, 2024

Susţinerea unei prezentări în public reprezintă o adevărată provocare pentru tine? Te afli în dificultate atunci când soliciți sau oferi suport unui coleg? Nu-ţi place să interacţionezi cu mulţi oameni şi alegi să petreci mult timp singur? Te obosesc locurile aglomerate?
Dacă ai răspuns afirm[...]
08 February, 2024

În ultimii ani, angajații au devenit tot mai conştienţi de importanţa sănătăţii mintale în desfăşurarea activităţilor profesionale. Prin urmare, satisfacția la locul de muncă reprezintă un element esențial pentru bunăstarea angajaților. Totuşi, nu de puţine ori, pe piaţa muncii şi-a făcut simţită prezenţa[...]
08 February, 2024