Cum și de ce crește productivitatea în munca remote

Regimul remote sau hibrid (prin îmbinarea lucrului de la birou cu cel de la distanță) devine ușor, ușor noua normalitate a timpurilor pe care le trăim. 

Această stare de fapt invită companiile la a se adapta la tendința evolutivă a pieței pentru a rămâne competitive în găsirea forței de muncă.

Pe lângă beneficiile cel mai ușor observabile, ca de exemplu reducerea cheltuielilor cu închirierea spațiilor de birouri, o retenție ridicată a angajaților și accesul la un număr crescut de candidați (prin căutarea persoanelor potrivite din alte orașe/ țări decât locația curentă a companiei), s-a observat încă un beneficiu: creșterea productivității.

În primul rând, la nivel individual, angajații se consideră mult mai implicați și productivi în muncă atunci când li se acordă libertatea de a lucra de oriunde. Dacă mergem un pas înainte și măsurăm concret acest proces, rezultatele arată că productivitatea crescută nu este doar o percepție a angajatului, ci și un fapt real.

În statul american Utah, un program pilot derulat în anul 2018, privind impactul lucrului remote, și analizat la doi ani de la implementare s-a dovedit a fi un succes. Măsurând productivitatea în munca remote, la finalul perioadei de studiu s-a observat o creștere de 20% a acesteia per total.

Un alt studiu în această direcție a fost realizat de către cei de la Great Place to Work, pe un eșantion de aproximativ 800.000 de angajați ai unor companii incluse în top Fortune 500. Concluzia a fost că productivitatea fie a stagnat, fie a crescut odată ce angajații au început să lucreze remote.

Alți factori importanți care au influențat evoluția productivității au fost calitatea muncii liderilor din cadrul companiilor, comunicarea cu angajații și protejarea acestora de stresul excesiv și continuu.

Desigur, ne putem întreba de ce muncesc oamenii cu mai mult spor atunci când pot lucra de oriunde?

Iată câteva răspunsuri:

• Timpul și percepția asupra lui se schimbă, conducând implicit și la o organizare mai eficientă a turei de lucru: angajații încep ziua mai liniștiți și o continuă cu un nivel de stres semnificativ redus (orele petrecute în trafic sunt reinvestite către alte activități, le dedică familiei sau pur și simplu petrecând timp cu sine, începând ziua mult mai relaxați).
• Crește capacitatea de concentrare: există mai puține distrageri și astfel oamenii sunt complet prezenți și dedicați activității pe care o desfășoară.
• Apare sentimentul de autonomie: alături de statut, certitudine, familiaritate și corectitudine, el este unul dintre cele cinci elemente cheie ale modelului SCARF, creat de Dr. David Rock (inițiatorul conceptului de ,,Neuroleadership”). Potrivit acestuia, prin accesarea temelor respective, comportamentul uman se schimbă în mod pozitiv sau negativ, astfel că prin crearea spațiului necesar pentru dezvoltarea autonomiei, oamenii aduc rezultate mai bune în muncă.
• Se schimbă modul în care privim și organizăm ședințele: acestea sunt mult mai punctuale și orientate către discuții specifice (atunci când facem progrese la un proiect și începe o ședință, trebuie să ne oprim, pierzând din productivitate).
• Stresul scade și odată cu acest lucru sănătatea noastră fizică și psihică se dezvoltă în armonie, iar noi putem deveni mult mai prezenți în muncă, în interacțiunile cu ceilalți, în viață în general.

În ultimii ani, tot mai multe companii au început să introducă lucrul remote pe lista beneficiilor din oferta candidaților nou recrutați sau chiar și în anunțul descrierii poziției pentru care se recrutează, tocmai pentru a atrage un volum mare de forță de muncă.

Înainte de 2020, astfel de companii ofereau 1-2 zile pe lună pentru lucrul în afara biroului sau chiar o pondere mai mare pentru munca remote, fapt care determină, în general, un efort mai mic pentru găsirea oamenilor corespunzători cerințelor din descrierea postului.

Totodată, echipele de resurse umane fac eforturi constante pentru a găsi persoanele potrivite pe termen lung, de aceea accesul la o piață de muncă mai amplă decât în localitatea unde activează firma, este un atu definitoriu în atingerea obiectivelor privind noii angajați.

Atunci când angajatul simte că primește încrederea necesară în a-și desfășura munca în condițiile alese de el, implicarea crește, iar ziua de luni nu mai este cea mai disprețuită din săptămână (și cea de vineri cea mai așteptată). În plus, plictiseala rezultată în urma aceluiași traseu dus-întors până la muncă dispare, crescând în mod natural productivitatea în munca remote, prin crearea unui spațiu care invită la creativitate, tihnă, impuls autentic și drag de muncă.

Salariul competitiv, posibilitățile reale de promovare și calitatea oamenilor din echipă, încep să nu mai fie suficientele repere în acceptarea unui nou loc de muncă. De aceea, este indicat ca organizațiile să exploreze constant ce îi motivează pe oameni pe termen lung să lucreze cu spor și interes pentru companie.

Citeste si:

Cum atingem echilibrul muncă – viață personală

Aptitudinile relaționale utile angajaților motivați

Cinci obiceiuri nesănătoase în munca remote