Un nou concept pe piaţa muncii- zile libere surpriză pentru angajaţi

La nivel global, sectorul economic a trecut prin “probe de foc” în 2020, fiind în continuare supus schimbărilor. Cu timpul însă, munca remote a devenit compatibilă cu stilul de viaţă al celor mai mulţi dintre noi.

Recent, o nouă tendință adoptată pe piața muncii se bucură de popularitate, anume “ziua liberă surpriză”, o modalitate prin care companiile doresc să stabilească o legătură flexibilă cu angajații, și totodată, mai prietenoasă. “Cadoul” astfel oferit de angajatori are rolul de a recompensa personalul pentru volumul de muncă ridicat şi modificările impuse în ultimul an, datorită pandemiei.

Ce presupune noul trend?

Tot mai multe companii din întreaga lume au început să implementeze strategia zilei libere oferite spontan. Prin această abordare nouă, firmele doresc să sublinieze că au în vedere confortul și mai ales sănătatea angajaților. Însă, oricât de bine sună această idee, există posibilitatea ca beneficiul oferit să nu fie de ajuns. Altfel spus, fie că ne referim la o zi sau chiar o săptămână în care angajați vizaţi pun “munca pe pauză”, este foarte probabil să nu fie suficient. Zilele libere nu reprezintă o poţiune magică pentru reducerea stresului și nu rezolvă problemele legate de overwhelming la job, instant.

Elementul de imprevizibilitate este de efect, deoarece, în principiu compania nu trebuie să acorde zile libere înafara celor stabilite legal. Făcând asta, arată că managementului îi pasă. Când oamenii observă că astfel de lucruri se întâmplă în mod spontan, consideră că firma e receptivă la nevoile lor, chiar fără a le comunica în mod direct. Aceste gesturi ar putea construi o relație angajat-angajator sănătoasă pe termen lung, cel puțin din perspectiva întreținerii prosperităţii salariaților.

Pe de altă parte, zilele libere nici nu ajută în mod egal pe toată lumea. Oamenii sunt diferiţi, deci nu tuturor angajaţilor le plac surprizele, existând şi motive pentru acest lucru. Astfel, poate fi generat un stres suplimentar pentru cei care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica pe moment ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, “programul liber spontan” se potriveşte mai bine persoanelor singure care au un stil de viață…mai lejer.

SUA dă startul

Asemeni altor trenduri moderne, şi de această dată iniţiatorii se află pe meleagurile americane. Totul a început cu liderii unei companii din Georgia, care au trimis diverse sondaje angajaților săi pentru a vedea cum poate fi îmbunătățită starea acestora. În urma răspunsurilor primite, compania a ales două vineri, respectiv în aprilie și iulie, cu rolul de “zile libere suplimentare” pentru întregul personal.

Ulterior, exemplul a fost preluat şi de alte business-uri. Astfel, chiar în acest an, LinkedIn a făcut o surpriză angajaților, oferindu-le o săptămână de concediu, între 5-12 aprilie, dorind astfel să minimalizeze riscul ca aceștia să se confrunte cu burnout. Beneficiul a vizat aproximativ 15.900 de angajați.

“Oamenii lucrau mai multe ore pe zi, nu își luau timpul necesar pentru concediu și se străduiau doar să-și facă treaba pentru ca zilele să treacă și atât. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam totodată că mulți din angajații noștri se află în burnout.” – Lisa Finnegan, vicepreședintele HR LinkedIn

Chiar şi gigantul tech Google le-a oferit angajaților săi două concedii plătite neaşteptate. Mai mult, în noiembrie 2020, CEO-ul aplicației de rambursare Dosh, a fost de acord să ofere angajaților “weekenduri prelungite”.

Burnout- laitmotivul jobului în secolul 21

Fenomenul “burnout” sau suprasolicitarea angajatilor, a devenit o problemă frecvent întâlnită în “epoca muncii moderne”. Prea multe task-uri de îndeplinit într-un timp foarte scurt, ore lucrate peste program, mesaje de citit pe mail, verificare grupului de WhatsApp, brainstorming pentru nu ştiu ce întâlnire, munca de acasă în weekend, toate acestea din păcate sunt bine cunoscute de “angajatul secolului XXI”.

Conform unei cercetări realizate de CareerBuilder, aproximativ 60% dintre oamenii chestionați au declarat că se simt supraîncărcaţi la locul de muncă, iar o treime au catalogat nivelul de stres ca fiind mare. Prin urmare, fenomenul de “burnout” a devenit o preocupare constantă a departamentelor de resurse umane, iar managerii caută în permanență soluții adaptate schimbărilor sociale, pentru a-şi feri angajații de asemenea situații problematice.

Numeroase studii arată clar un lucru: a te îndepărta, chiar şi pentru o perioadă scurtă, de locul de muncă îmbunătățește capacitatea de a face faţă de stresul provocat de sarcinile atribuite. Totodată, folosit corect, adică pentru “a uita de tot şi de toate”, timpul liber îţi poate antrena latura creativă, fapt ce duce la o productivitate crescută.

Pe de altă parte, angajaţii trebuie să fie atenţi ca aceste beneficii să nu vină şi cu minusuri, adică de a fi presaţi să acopere un volum mai mare de muncă pentru a primi zile libere în plus.

Citește și:
Nuanțele flexibilității în munca remote

Munca la distanță și sănătatea mintală