Biroul viitorului și amenajarea spațiilor de lucru în 2022 [Interviu cu Diana Moldoveanu, Fondator DesignTherapy.ro]

Acoperind un mix perfect între psihologie, jurnalism şi design, Diana Moldoveanu este pasionată şi înconjurată „de frumos”. În aprilie 2016, din nevoia de a crea un spaţiu care să inspire, bineînţeles cu o amprentă personală vizibilă şi de durată, a lansat DesignTherapy.ro. 

Platforma sa include recomandări de design, locuri de vacanțe și spaţii care încurajează creativitatea, fiind un proiect ce face adesea referire la ambient şi, în general, la factorii care ne influenţează calitatea vieţii. 

Diana are experiență în organizarea spaţiilor de lucru, iar prin ceea ce face promovează conceptul de „office therapy”. Iată și motivul pentru care i-am adresat invitația de a realiza acest interviu, dornică fiind să aflu mai multe despre biroul viitorul și tendințele în design pentru anul 2022.

Ne aflăm într-o perioadă în care spațiile de lucru sunt reinventate, astfel încât acestea să răspundă cât mai bine noilor nevoi apărute în piața muncii. În acest context, eficientizarea și amenajarea lor sunt două aspecte de interes atât pentru angajatori, cât și pentru cei care beneficiază de birourile respective. 

1. Lucrăm de ceva vreme la distanță, iar viitorul muncii pare să fie unul hibrid.  Consideri că, odată cu această schimbare, oamenii au devenit mai conştienţi de importanţa ambientului la locul de muncă?

Ultimul an a adus o schimbare majoră în percepția noastră asupra spațiului, atât de locuit, cât și cel de muncă.

Cu siguranță am devenit cu toții mai conștienți de importanța ambientului în spațiul de lucru, mai ales că acesta este în strânsă legătură cu productivitatea noastră și creativitatea de care dăm dovadă. 

Este dificil să bifezi task după task atunci când lucrezi pe masa de călcat sau când îți îngrămădești un birou în dormitor, unde lumina nu e prietenoasă cu o astfel de activitate. 

Aș putea spune că, dincolo de ambient, anul acesta ne-a adus și o mai multă atenție asupra funcționalității și organizării spațiului de muncă.

2. Din perspectivă psihologică, cât de mult ne influenţează spaţiul de lucru viața profesională? 

Sunt nenumărate studii care confirmă acest lucru. De la psihologia culorilor, care ne spune că un spațiu de lucru ar trebui să fie decorat cromatic în funcție de specificul activității, până la teoriile feng shui. 

Studiul Truspace, realizat acum doi ani în 16 țări, la care au participat 7.600 de angajați și care a măsurat impactul designului biofilic asupra ambientului, a arătat că persoanele care lucrează în spații ce au incluse elemente naturale în amenajare au raportat niveluri cu 15% mai bune ale bunăstării generale. Mai mult, angajații se simțeau cu 6% mai productivi și cu 15% mai creativi la locul de muncă.

Dacă designul interior al unui birou ia în considerare aspecte precum spații de relaxare,  pentru interacțiune socială și spații private, se observă îmbunătățiri în concentrare, colaborare, confidențialitate și creativitate. 

Un alt studiu, realizat de data aceasta de Herman Miller, spune că atunci când ești distras de la un task, ai nevoie de 23 de minute să te reconectezi cu adevărat la ceea ce făceai. Dacă tu lucrezi în timp ce partenerul de viață pune o mașină de rufe la spălat sau copilul dă drumul la Netflix, probabil e greu să rămâi conectat la ce făceai. 

Mai mult, același studiu arată că munca într-un mediu prietenos îmbunătățește satisfacția cu 50%. Prin urmare, dacă nu amenajezi un spațiu funcțional și plăcut, nu poți fi productiv. 

3. Tot mai multe companii oferă flexibilitate angajaţilor, alegând un model de lucru hibrid. Această decizie implică însă şi regândirea spaţiului de lucru. Cum ar trebui să arate biroul nostru pentru a ne stimula eficiența şi productivitatea?

Diana Moldoveanu (DesignTherapy.ro) despre biroul viitorului: „În primul rând, să vină în sprijinul stării de sănătate a angajatului.”

Spațiile de lucru devin mai prietenoase, asta cu siguranță. Tot mai multe companii pun accent pe design și abordări out of the box, pe integrarea spațiilor de relaxare și de cooperare. Pe de altă parte, vorbim de un context de muncă diferit, unde siguranța trebuie să fie pe primul loc. 

Un birou ar trebui, în primul rând, să vină în sprijinul stării de sănătate a angajatului. Aș menționa aici partea tehnică: ventilație suficientă, corectă, lumină naturală, birou reglabil pe înălțime, ajustabil electric, scaun ergonomic și suport pentru monitor/laptop. 

De exemplu, Herman Miller are un scaun expus în colecția permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York, datorită calităților sale dovedite științific. Este vorba de Aeron, un scaun ce se produce deja de zeci de ani, care poate fi reglat la milimetru pentru orice utilizator. În aceeași familie a scaunelor ergonomice, se află și Cosm, un scaun ce se reglează automat și care este potrivit pentru sălile de ședință. 

În ceea ce privește ambientul, este ideal să se lucreze cu un specialist, astfel încât liniile generale de amenajare, cromatica, elementele de design să surprindă cultura companiei, să transmită energia și valorile acesteia. Spre exemplu, birourile Zitec sau Nestle din București sunt grăitoare în acest sens. 

4. În reconfigurarea spațiilor de lucru, ce elemente din structura „biroului tradiţional” pot fi păstrate, eventual modificate, versus ce elemente vor dispărea?

Dacă vorbim de biroul clasic, la sediul companiei, nu de cel de acasă, vor rămâne spațiile de lucru individuale. Însă nu vor fi cele cu care ne-am obișnuit, ci mai degrabă spații versatile, ce pot fi împărțite între colegi, plasate în săli ce pot deveni cu ușurință spații de ședință sau pentru întâlniri de lucru.

Pe de altă parte, organizarea este esențială. Tot din motive de siguranță, astfel încât lucrurile personale vor fi plasate în spații delimitate, pentru o cât mai redusă interacțiune.

Totodată, în contextul muncii hibride, dorința angajatorilor de a-și rechema angajații la birou va crește. Ca rezultat, în tendințele pentru designul de birou se încadrează materialele atrăgătoare și de o calitate superioară, care dau un aer prietenos spațiului. De asemenea, birourile cu multă lumină naturală, accente de culoare, plante naturale sunt esențiale în noile proiectări. 

Anul ce urmează va mai aduce o glorificare a amprentei personale și o importantă componentă de gamification. Adică veți vedea în birouri multe mese de foosball, pereți de escaladă, coșuri de baschet – componente care în România nu au fost luate prea în serios până acum, deși se află de mult timp în atenția designerilor internaționali.

5. Cum se traduce filosofia hygge în designul de interior? Consideri că specificul acestui stil se potriveşte mai bine cu „biroul viitorului”?

Etimologic, Hygge este legat de cuvântul Îmbrățișare

Asociat cu conceptul de relaxare, îngăduință și recunoștință, hygge a fost mult timp considerat o parte a caracterului național danez. Meik Wiking, autorul cărții „The Little Book of Hygge: Danish Secrets To Happy Living” și CEO al Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga, spune că adevărata esență a hygge constă în căutarea fericirii de zi cu zi.

Într-adevăr, tendințele pentru 2022 în designul birourilor aduc elemente specifice acestei filosofii, precum: lumina și elemente naturale, plante, culori pastelate, materiale naturale, chiar lumânări și aromaterapie. 

Dar hygge nu este doar despre a bifa o listă de elemente, ci mai ales despre a te simți prezent. Iar asta duce la confort și mulțumire. 

Din această perspectivă, da, am putea spune că spațiile de lucru hygge sunt productive, creative, confortabile. Exact ce ne dorim de la un astfel de loc.

6. Urmărind platforma creată de tine, DesignTherapy.ro, atenţia mi-a fost captată de „office therapy”. Ce presupune acest concept?

Atunci când am început să scriu pe DesignTherapy.ro, mi-am dorit să am o abordare terapeutică a designului. Adică să vorbesc despre cum ne influențează viața și cum ne-o poate îmbunătăți în toate aspectele sale, inclusiv în relația cu ceilalți. 

Exact cum discutam mai devreme despre perspectiva psihologică a designului. Iar biroul a reprezentat mereu o componentă importantă din viața noastră, pre-pandemie.

Acum da, lucrăm remote ori în sistem hibrid, însă atunci nu exista decât în cazuri excepționale această variantă. Prin urmare, sub conceptul „office therapy”, am adunat câteva birouri care arată spectaculos, care celebrează practic angajatul și îi oferă un spațiu de dezvoltare, de creștere. 

Mă bucur că și în România am găsit astfel de birouri și sper să reiau curând prezentarea lor, care a fost întreruptă de pandemie, inclusiv cu spații de coworking, care mi se par o alternativă binevenită și chiar necesară pentru cei care lucrează mult de acasă. Suntem ființe sociale și avem nevoie de interacțiune umană, de diversitate.

7. Când are biroul nostru nevoie de „terapie”? 

Oricând nu ne face să ne simțim creativi, productivi, în largul nostru. Iar un upgrade rapid, fără foarte multe investiții, chiar poate face diferența.

Diana Moldoveanu este fondator DesignTherapy.ro, Business Designer şi PR Strategist. Împreună cu Diana Mihăilă (Master Professional Organizer), Alina și Claudiu Ciobanu (antreprenori media), a pus bazele unei publicaţii de nişă, distribuită exclusiv online către un public de peste 100.000 de persoane. OrDeLi, căci despre ea este vorba, abordează subiecte din sfera „Organizare. Design. Living”, printre care şi amenajarea spațiului de lucru, alături de produse și servicii care încurajează un trai modern și sustenabil.