Internship versus voluntariat: aspecte juridice

În general, după terminarea studiilor, viaţa tinerilor absolvenţi intră într-o nouă etapă, respectiv găsirea jobului potrivit. Întrucât procesul de căutare a unui loc de muncă poate fi uneori destul de lung, pe parcursul său, candidaţii descoperă numeroase alte oportunităţi. Printre acestea se numără programele de internship sau voluntariat, însă, până la a face primul pas în acest sens, mulți nu știu ce li s-ar potrivi mai bine.  

Deoarece există numeroase preconcepții și opinii despre ce presupune fiecare program în parte, este important de știut diferențele dintre internship și voluntariat. Prin urmare, vom analiza mai jos principalele caracteristici juridice specifice internship-ului/voluntariatului, pentru a putea decide în cunoștință de cauză. 

Care este cadrul legal pentru voluntariat?

Legea nr. 78/2014 reglementează activităţile de voluntariat pe teritoriul ţării noastre. Conform acestui act normativ, voluntariatul presupune: „orice activitate de interes public întreprinsă în domenii, precum: artă și cultură, sport și recreere, educație și cercetare, protecția muncii, sănătate, asistență socială, religie, activism civic, drepturile omului, ajutor umanitar și/sau filantropic, dezvoltare comunitară și dezvoltare socială.” 

În principiu, programele de voluntariat se desfășoară în baza unui contract încheiat între voluntar și organizația gazdă. Acesta trebuie să îmbrace formă scrisă şi să fie însoțit de o fișă de voluntariat și un document de protecție a voluntarului.

Totodată, pentru a fi conform cu realitatea, contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele informații:

• datele de identificare ale ambelor părți din contract;
• o descriere a activităților care urmează să fie prestate de voluntar;
• timpul și perioada în care se vor desfășura activitățile;
• ce drepturi și obligații au ambele părți;
• stabilirea cerințelor profesionale, a abilităților sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate;
• condițiile de reziliere a contractului.

Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea acesteia, organizația gazdă, la cererea voluntarului, va elibera un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. 

La ce te ajută voluntariatul? 

Pe lângă implicarea în proiecte umanitare, descoperirea pasiunii sau dobândirea de noi cunoștințe prin acțiunile întreprinse, angajatorii pot acorda punctaj suplimentar candidaților care au în CV și activități de voluntariat, dacă doi sau mai mulți candidați obțin punctaje egale la concursurile organizate pentru ocuparea unui post.

Mai mult, legea stabileşte şi faptul că programele de voluntariat sunt considerate experiență profesională, şi NU vechime în muncă, dacă acestea sunt realizate în domeniul studiilor absolvite.

Aşa cum probabil ştii deja, voluntariatul nu este o activitate remunerată. În acest caz, dacă ești la început de drum în carieră, te-ai putea întreba: „de ce să aleg voluntariatul dacă există şi alte programe, plătite chiar, cu ajutorul cărora pot câştiga experienţă?”. 

Sigur, lista motivelor este mult mai lungă, însă ţine cont că, potrivit unui studiu realizat de SEEK Australia, aproximativ 95% dintre angajatori consideră că voluntariatul valorează la fel de mult ca un job full-time, în CV-ul unui candidat. 

Care e cadrul legal pentru internship?

Legea nr. 176/2018 permite doritorilor cu vârsta de cel puțin 16 ani (în anumite situaţii, 15 ani) să participe la un program de internship în cadrul unei instituții publice sau companii private. 

Scopul principal constă în consolidarea competențelor și abilităților profesionale pentru o mai bună adaptare la cerințele practice ale jobului și dobândirea experienței și a vechimii în domeniul de specializare ales.

Astfel, potrivit legii respective, internship-ul presupune „activitatea specifică desfășurată de un intern pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizații gazdă, care are ca scop aprofundarea cunoștințelor teoretice, îmbunătățirea abilităților practice și/sau dobândirea de noi abilități sau competențe”. 

Pe de altă parte, termenul intern face referire la „persoana care prestează o activitate specifică, precizată în fișa de internship și în baza unui contract dedicat, în cadrul organizației respective, pentru realizarea scopului menţionat mai sus.“

Un program de internship se poate desfășura pe o perioadă determinată de cel mult 720 de ore, pe parcursul a 6 luni, fără a mai putea fi prelungit ulterior. Internul poate lucra maxim 40 de ore pe săptămâna și nu are voie să efectueze ore suplimentare.

Din acest motiv, convenţia dintre intern și companie trebuie încheiată pe perioadă determinată. Potrivit acesteia, internul are obligaţia de a se pregăti profesional și desfășura o activitate specifică pentru și sub autoritatea organizației. Din perspectiva condiţiilor de valabilitate, contractul de internship se va încheia în formă scrisă.

Dacă la terminarea programului, compania decide că vrea să continue colaborarea cu internul, va fi nevoie de un contract de muncă. 

În plus, este obligatoriu ca, la finalul internship-ului, internul să fie evaluat de către persoana care l-a îndrumat pe perioada acestuia. Raportul de evaluare întocmit trebuie să includă informaţii, precum: aptitudinile dobândite, comportament, cunoștințele și competențele teoretice, atingerea obiectivelor de performanță etc.

Internship-ul trebuie remunerat?

Chiar dacă, de regulă, există confuzie cu privire la acest aspect, potrivit legii, companiile sunt obligate să plătească internii cu o indemnizație lunară de cel puțin 50% din echivalentul salariului de bază minim brut. 

Consideri că un program de internship sau voluntariat te poate ajuta în cariera profesională?