Industria de IT&C din România: impactul creșterii accelerate asupra economiei

În fiecare an, efectivul de salariați din industria de IT&C se mărește cu echivalentul populației unui oraș mic din România (peste 9 mii de persoane).

În prezent, 10 angajați din domeniu susțin alte 10 locuri de muncă. 

Acestea sunt doar două dintre concluziile celui mai recent studiu realizat de ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii și Roland Berger. 

Analizele şi rezultatele incluse în acest raport sunt realizate pe baza datelor statistice disponibile (inclusiv solicitări suplimentare către autorităţile publice responsabile), pe care Roland Berger le-a colectat, analizat şi interpretat în mod independent în perioada octombrie – decembrie 2021.

Dacă nu ai timp să citești întregul studiu însumând 83 de pagini, poți parcurge sinteza acestuia (cele mai relevante concluzii le regăsești enunțate mai jos):

• Industria de IT&C crește de 3 ori mai repede decât economia.
• Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creștere de 17%.
• Un angajat în IT contribuie la bugetul de stat dublu față de medie.
• În fiecare an, efectivul de salariați software & IT se mărește cu echivalentul populației unui oraș mic din România (peste 9 mii de persoane).
• În valori absolute, România are a treia cea mai mare bază de specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor din CEE după Polonia și Cehia (circa 203 mii de specialiști), dar raportat la populația ocupată se situează pe ultima poziție în regiune.
• România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii. Circa 2 din 10 EUR exportați de România prin serviciile prestate pe piețe internaționale provin din servicii informatice.
• Prezența tot mai ridicată a companiilor străine a adus un plus de accelerare la dezvoltare (investițiile nete au crescut cu cca. 15% an de an, în ultimii 5 ani). Acestea au oferit, pe lângă capital financiar, și cunoștințe tehnice, know-how și deschidere la piețe internaționale.
• Industria de IT&C a înregistrat în perioada 2015-2020 cea mai ridicată rată de creștere a numărului de angajați comparativ cu alte industrii din România, situându-se în Top 5 industrii angajatoare.
• Deși cererea de forță de muncă din industria de software și servicii IT este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de cca. 10.000 / an. Numărul de absolvenți crește într-un ritm mai lent comparativ cu evoluția efectivului de salariați, fiind insuficient pentru a acoperi necesarul cantitativ și calitativ de forță de muncă. Pentru formarea forței de muncă în IT, ANIS vede ca măsuri potrivite: oferirea de stimulente angajatorilor care susțin programe de instruire, finanțări pentru programe de educație post-absolvire privată în IT și susținere pentru angajarea și recalificarea din alte domenii.
• În lipsa unor măsuri suplimentare de susținere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiștii tech, iar costurile cu personalul și viteza de creștere a industriei se vor alinia mediei CEE. Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. 
• România prezintă o performanță relativ scăzută în materie de inovație, având cea mai mică pondere a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare în PIB din UE. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt principalele hub-uri tehnologice din România, concentrând peste două treimi atât din numărul angajaților, cât și din numărul absolvenților. Sibiu, Brașov și Constanța înregistrează dezvoltări semnificative în ultimii 5 ani.
• Industria de software și servicii IT s-a dovedit rezilientă la crizele economice din ultimii 20 de ani, reușind să mențină pe toată perioada de recesiune economică (2008-2011) o rată anuală de creștere nominală pozitivă, în timp ce economia națională era în plină contracție. Similar, în perioada economică marcată de efectele pandemiei de COVID-19, industria de software și servicii IT, precum și macro sectorul Informații și comunicații per ansamblu, au păstrat o rată de creștere accelerată.

Citește și:

Cum pot contribui soluțiile de lucru flexibile la dezvoltarea industriei IT

3 lucruri pe care le aduce 2022 pe piața muncii

România, sub umbrela unei noi crize? Marea Demisioneală a ajuns și la noi?