Cum să îți urmărești obiectivele de-a lungul anului

Mulți își alcătuiesc la început sau la final de an o listă cu rezoluții, cu lucruri sau experiențe de bifat pentru următoarele 12 luni. Și eu am făcut asta. 

Anul acesta, însă, m-am gândit să-mi schimb un pic abordarea și să nu mai aștept până în decembrie pentru a face o evaluare a obiectivelor mele. 

Mi-am dat seama cât de important este să înțelegi că o astfel de retrospectivă nu ține de o dată fixă în calendar, ci despre cât de conectați suntem de fapt cu obiectivele propuse. 

Să observăm dacă ne mai regăsim în ele și cât de realiste erau inițial, dacă nu cumva pe parcurs au avut loc anumite evenimente care au schimbat prioritățile. 

Și, nu în ultimul rând, să realizezi că e OK să nu mai ai aceeași perspectivă sau aceleași dorințe ca la începutul anului.

În momentul în care scriu acest articol, au mai rămas trei luni până la finalul anului, așa că de ce să nu pregătim un pic terenul?

Gândește-te la tot ce ți-ai propus pentru 2021 și observă ce anume nu ai apucat încă să realizezi. Câte dintre acele lucruri mai poți bifa până la finalul anului, câte dintre ele mai sunt relevante pentru tine?

Nu îți sugerez să intri în fuga după îndeplinirea dorințelor pe ultima sută de metri, dar încearcă să analizezi și să notezi pe o hârtie, care te vor ajuta să îți urmărești obiectivele:

• ce a mers așa cum ți-ai propus;
• ce nu a mers așa cum ți-ai fi dorit și care au fost motivele;
• ce poți recupera în timpul rămas și cum poți seta obiective mai realiste pentru anul viitor.

Pentru că da, este adevărat, conform unor studii, obiectivele pe care ni le setăm singuri sunt de cele mai multe ori nerealiste. Și așa apare frustrarea așteptărilor neîndeplinite.

Nu identifica motive detaliate pentru neîndeplinirea dorințelor, ci mai degrabă încearcă să ai o privire de ansamblu. Spre exemplu, poți categorisi după următoarele criterii:

1. Pentru că mi-am imaginat că acel lucru este mai ușor de îndeplinit decât este de fapt.
2. Pentru că nu am putut trece peste o anumită frică ori nu am fost suficient de încrezător în forțele proprii.
3. Pentru că râvnesc la standardul de viață nepotrivit. De exemplu, odată cu apariția rețelelor de socializare prin care oamenii împărtășesc cu publicul larg despre obiectele cu care se înconjoară, ajungem și noi să ne dorim același standard de viață. Nimic rău în asta. Dar oare este corect să îți setezi așteptarea de a ajunge, într-un an, să locuiești într-o vilă de lux dacă momentan abia poți plăti chiria? 
4. Pentru că nu mi-am planificat mai bine lucrurile.
5. Pentru că m-am înconjurat de oameni nepotriviți obiectivelor mele.
6. Pentru că întregul context economic / mondial a fost dificil, în recuperarea de după pandemie.
7. Pentru că sunt obosit/ă și am nevoie de o pauză.
8. Pentru că mi-am propus prea multe lucruri și nu m-am concentrat pe o direcție clară.
9. Pentru nu am căutat/acceptat ajutor.
10. Pentru că nu mi-am dorit cu adevărat ceva, cât să fac sacrificiile necesare. De exemplu, îți dorești să mai slăbești, dar nu renunți la prăjituri ori fast-food.

Nu mă înțelege greșit, nu te invit să cauți scuze. Auto-compasiunea este ceva cu totul diferit de inocența justificărilor la primă mână.

Apreciază ce ai reușit până acum și găsește în tine adevăratele motive pentru care unele lucruri nu s-au întâmplat așa cum ți-ai dorit pentru ca data viitoare să fie mai bine.

Tu cum îți urmărești obiectivele?