Cum putem evita extenuarea digitală în lucrul remote

Un studiu al agenţiei de cercetare de piaţă Wisemetry Research arată că oamenii muncesc mai mult atunci când lucrează de acasă.

 Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt: apar spontan mai multe activităţi ce trebuie rezolvate, vrem să demonstrăm că putem lucra eficient, preferăm să nu ne întrerupem din ritmul de muncă/concentrare. 

În comparaţie cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajaţi poate întreţine stări de anxietate şi poate îngreuna comunicarea între colegi.

Peste 70% dintre angajații români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs afirmă că nivelul de stres la locul de muncă a crescut de la declanșarea pandemiei, iar mai mult de un sfert dintre aceștia apreciază că nivelul de stres chiar s-a dublat. Mai multe cifre comunicate de cei de la Microsoft 365 cuantifică extenuarea digitală pe care o simțim cu toții:

• Timpul petrecut în întâlnirile Microsoft Teams a crescut mai mult decât dublu la nivel global;
• Timpul unui meeting online este în medie cu 10 minute mai lung;
• Utilizatorii trimit cu 45% mai multe mesaje pe chat-ul de serviciu în timpul programului și cu 42% mai multe în afara programului;
• 66% persoane lucrează pe documente online;
• 62% din apeluri și întâlniri sunt neprogramate sau desfășurate ad hoc, cu o creștere exponențială a presiunii oamenilor de a ține pasul;
• În ciuda supraîncărcării de mesaje care vin pe toate canalele (telefon, email, chat), 50% dintre oameni răspund la toate în decurs de cinci minute sau mai puțin. Acest lucru dovedește intensitatea zilei noastre de lucru și că ceea ce se așteaptă de la angajați în acest timp a crescut semnificativ.

Totodată, lipsa activităților outdoor în sezonul rece, a interacțiunilor sociale și a concediilor din cauza restricțiilor impuse în perioada pandemiei, a făcut ca angajații să petreacă și mai mult timp în fața calculatorului ca de obicei. 

Iar acest lucru conduce la epuizare și anxietate, la erori din ce în ce mai dese și chiar la scăderea calității muncii pe fondul oboselii acumulate. 

Presiunea este mare și uităm să ne deconectăm, uităm cât de important este timpul liber.

John Fitch, antreprenor și autor ar bestseller-ului Time Off, descrie în cartea sa cele patru stagii ale creativității:

1. Pregătire
2. Incubație
3. Iluminare
4. Verificare

Puțini știu că incubația și iluminarea se activează doar în timpul liber, când nu lucrăm. Practic, 50% din procesul creativ se întâmplă când NU muncim. 

În acele momente, în care ne odihnim sau facem orice alte activități care nu au legătură cu job-ul de zi cu zi, creierul nostru procesează informațiile primite și le restructurează într-o nouă logică. 

De aici și zicala “Better sleep on it” care se aplică atunci când ai impulsul de a răspunde unui mesaj într-un mod defensiv, iar la o zi distanță regreți pentru că privești totul mai detașat.

Crearea unui obicei personal sau a unei culturi organizaționale care să dea voce și să promoveze pauzele sau deconectarea la timp este importantă. Odihna nu este în detrimentul muncii, ci este o funcție esențială pentru a face o muncă excelentă.

Multe companii din lumea întreagă au început deja să înțeleagă asta prin limitarea accesului la email al angajaților după orele de lucru sau să introducă un program de tip “Live it” prin care oferă tuturor o zi liberă pe lună sau o zi mai scurtă de vineri pe timp de vară (“Summer Friday Policy” / “Short Friday”).

În echipa cu care lucrez ne sprijinim ca “deconnect buddies” și ne semnalăm atunci când răspundem la email-uri la ore târzii sau lucrăm consecutiv peste program.

Trăim într-o perioadă în care “sunt ocupat” sau “nu-mi mai văd capul de treabă” au devenit cele mai des întâlnite răspunsuri atunci când suntem sunați de părinții sau prietenii noștri. Mult prea des punem odihna ultima pe “to do list”.

Iar, dacă pandemia ar fi trebuit să ne învețe ceva este să apreciem mai mult ceea ce contează cu adevărat: să avem grijă de sănătatea noastră și a celor din jur, să ascultăm nevoile celorlalți, să oferim și să căutăm sprijin, să punem limite atunci când ceva nu merge în direcția bună.

Burnout-ul se întâmplă rar deodată. El apare cu fiecare oră/zi petrecută sub presiune și fără deconectare, cu fiecare proiect care este tratat drept un maraton continuu în loc de sprint-uri doar atunci când sunt cu adevărat necesare, cu fiecare “mai rămân un pic să termin asta” care se transformă în nopți întregi petrecute în fața calculatorului.

Citește și: 
Stresslaxation sau anxietatea care apare în momentele de relaxare

12 sfaturi pentru productivitate atunci când lucrezi remote