Compania tech care se extinde prin rețeaua Pluria: PitechPlus

Interviu cu fondatorul PitechPlus: Bogdan Herea

Când citești despre un business care dorește să facă afacerile „mai umane“, bifezi din start prima condiție a unui interviu interesant: curiozitatea. Cine este compania PitechPlus, parte a grupului Webhelp, dincolo de informațiile care ne stau la dispoziție pe site? Care sunt principiile, misiunea și valorile care îi legitimează succesul de 17 ani? Cum se raportează la provocările legate de viitorul muncii și cum a început colaborarea cu Pluria?

Vă invit la o discuție despre flexibilitate, educație și inteligență artificială alături de Bogdan Herea, fondatorul PitechPlus, un bucureștean școlit în Franța, care a înființat la Cluj-Napoca o companie full lifecycle de dezvoltare software.

Bogdan, dacă ar fi să conturez o hartă a discuției noastre, traseul este simplu și poate fi rezumat printr-o sintagmă adaptată: de la originea companiei până în viitor.

Vom pleca de la dorința de a fonda un business tech la Cluj-Napoca, vom poposi de-a lungul diferitelor etape din evoluția campaniei, ținând cont de provocările pieței, și vom ajunge la ce a schimbat pandemia și ce va schimba în continuare tehnologia în viitorul nostru.

Evident, integrăm în acest parcurs și colaborarea cu Pluria, care reprezintă povestea unui parteneriat de succes între două entități cu viziuni similare despre viitorul muncii.

Prin urmare, să pornim la drum: de ce ți-ai dorit să înființezi la Cluj-Napoca o companie de IT&C și cum te-ai poziționat într-o piață competitivă și feroce din punctul de vedere al bătăliei pe resursele umane?

Bogdan Herea: Povestea mea de business este foarte legată de parcursul meu personal. Eu am terminat colegiul „Mihai Viteazul“ din București, după care am plecat în Franța, unde am făcut o școală de inginerie la Institutul Național de Științe Aplicate din Lyon.

În Franța am început să lucrez la o companie de servicii IT, care există în continuare, și acolo am învățat meseria – am fost la început developer, apoi am trecut prin diverse posturi în ideea că la un moment dat voi fonda o companie. Inițial nu m-am gândit să fondez compania per se, ci să lucrez pentru o companie care avea legături cu Franța la vremea respectivă. În 2001, am venit în România și am făcut un studiu de piață la București și la Cluj-Napoca, m-am uitat la ce companii erau la vremea respectivă din dorința de a colabora cu companiile existente. Și am ales o companie din Cluj-Napoca, care ulterior a fost cumpărată de o companie britanică de servicii și soluții IT. Odată cu explozia bulei dotcom, am pus în stand-by proiectul de a reveni în România până în 2005.

În 2005 i-am spus managerului meu că doresc să-mi iau un an sabatic în care să fondez o companie. În Franța ai această posibilitate, de a-ți lua un an sabatic pentru a încerca să fondezi o companie.

Am venit la Cluj-Napoca la început de 2006, inițial cu intenția de a cumpăra o companie. M-am uitat la mai multe companii din piață, dar, până la urmă, am pornit greenfield, cu două particularități. O particularitate era faptul că lucram cu piața franceză, o piață care nu era neapărat abordată de foarte multe companii din România la vremea respectivă.

Franța a fost piața cu care am început să lucrăm. Și cea de-a doua particularitate era că ne adresam unei nișe destul de noi: lucram cu startup-uri încă de la început. Acesta a fost unul dintre declanșatorii care a făcut ca în 2006 să se întâmple efectiv lucrurile, cu asta am pornit povestea. După aceea, din network-ul pe care mi-l făcusem în Franța, business-ul a scalat și am început să aducem din ce în ce mai multe proiecte.

În 2007 am început să lucrăm cu o agenție digitală de marketing din Paris, un fost startup transformat într-o agenție, care ulterior a fost cumpărată de grupul Publicis.

Din 2011 am început să scalăm foarte puternic pe zona de legături cu startup-uri și cu scaleup-uri din Europa, deci a fost perioada glorioasă după criza din 2008-2010.

Am intrat și pe piața din Germania, în Benelux, în Elveția, în UK, deci ne-am extins cumva în toată zona vest-europeană. În paralel, eu am continuat să dezvolt și alte business-uri: am mai fondat o companie în 2011, am investit în diferite ventures, fie interne, fie externe.

În 2013 am deschis și un birou PitechPlus la Târgu-Mureș, cu oportunitățile și cu provocările aferente unui oraș mai mic, din care am învățat cum să facem lucrurile mai bine.

În 2014 am înființat un ONG pe zona de educație, am deschis o școală vocațională de pregătire în IT, pe un model importat din Franța. ONG-ul a funcționat 4 ani de zile la Cluj-Napoca și la București. Am format peste 1000 de elevi, la vremea respectivă. În 2019 am făcut fuziunea cu grupul Webhelp, iar după am traversat odată cu întreaga planetă pandemia și ne-am redefinit modul de lucru.

Citește și: Kalman Pusztai, Delivery Manager Jpard: „Flexibilitatea rămâne cuvântul-cheie pentru retenția angajaților din IT&C.“

Ce a însemnat acest proces de redefinere a sistemului de muncă și ce model de lucru ați adoptat în companie?

Suntem într-un model în care lucrăm hibrid. Cum s-au schimbat lucrurile? Pandemia ne-a împins înspre un sistem full hibrid, cu o reducere treptată a spațiului și cu o schimbare de paradigmă, de fapt.

Sunt două tendințe pe care le vedem pe piață în momentul de față pe zona de muncă și de birouri: pe de o parte, e nevoie de mult mai multă flexibilitate, pentru că echipele sunt distribuite și ai oameni care lucrează efectiv de oriunde, cu nuclee care încep să se formeze.

În afară de birourile de la Cluj-Napoca și Târgu Mureş, acum avem un nucleu la Oradea și se mai conturează și altele. Spațiile de birouri nu mai sunt spații de lucru, ci sunt mai mult locuri de întâlnire. Deci te duci la birou ca să te întâlnești cu colegii, să faci workshop-uri, să faci pregătiri sau să lucrezi împreună pe anumite proiecte.

Munca individuală se desfășoară la distanță și cred că este mai bine așa, pentru că există mai puține elemente disturbante și, cu toată infrastructura pe care o avem la dispoziție, e mult mai ușor. Pe de altă parte, ne raportăm în momentul de față la o dimensiune globală, pentru că noi avem, prin grup, o prezență în 50 de țări, cu 250 de birouri deschise peste tot în lume, dar sunt niște birouri gândite pentru zona de callcenter și BPO (business process outsourcing). Aceste birouri sunt puțin diferite de ceea ce ne trebuie nouă, prin urmare am început colaborarea cu Pluria.

Care sunt beneficiile principale în colaborarea cu Pluria și cum ați ajuns la un parteneriat strategic?

Pluria ne ajută în momentul de față local, în România. Ne-am întâlnit cu fondatorul Andrei Crețu anul trecut în Portugalia, la Web Summit. Și atunci i-am povestit care sunt planurile noastre de expansiune, cum căutam o soluție pentru biroul de la Oradea și i-am sugerat să lucrăm împreună. Astfel a început colaborarea noastră cu Pluria. Le-am sugerat și un loc pe care noi voiam să îl avem ca spațiu de lucru în Oradea, care a fost cu această ocazie introdus în rețeaua Pluria. Ne gândim, bineînțeles, să utilizăm și alte locuri din rețeaua Pluria, inclusiv din Europa sau America Latină.

Deci la Oradea nu mai aveți un sediu fix, ci doar un punct de lucru deschis în urma colaborării cu Pluria.

Exact! În momentul de față sunt 11 colegi la Oradea. Noi ne gândeam la o soluție pentru ei și am ales să mergem pe o soluție flexibilă, în care să utilizăm infrastructura Pluria.

La Oradea, avem acum un punct de lucru care este deschis, cu un mix de birou cu desk-uri fixe și cu hot desk-uri. Dacă vom continua să creștem în orașele unde mai avem colegi (în Iași, în Brașov, în București și așa mai departe), șansele sunt foarte mari să extindem colaborarea cu Pluria.

Ce vedem în momentul de față este că acești colegi din Oradea sunt foarte mulțumiți, lucrurile funcționează bine, avem toată infrastructura și suportul, deci am dus această colaborare cu Pluria la un nivel de parteneriat strategic, în care să ne ajutăm reciproc.

Noi îi ajutăm și pe zona de business development, de exemplu, deci este o colaborare care merge în ambele sensuri.

Citește și: Despre remote hiring și oportunitățile viitorului: de vorbă cu Nora Dobre, HR Manager Zenitech

Ce înseamnă pentru compania PitechPlus stilul hibrid de muncă?

Noi am încercat să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în piață și să adaptăm modul nostru de lucru.

Înainte de pandemie, o parte din muncă se putea desfășura la distanță: aveam în fiecare an 24 de zile care puteau să fie lucrate la distanță, pusesem la punct infrastructura care să permită această flexibilitate. Și existau reguli care trebuiau respectate, de exemplu câte zile pe lună puteau fi lucrate de la distanță. Prin urmare, noi începuserăm să explorăm conceptul de flexibilitate în muncă.

În momentul de față, am ajuns să fim full flex, adică oamenii nu sunt obligați să vină la birou – vin la birou doar dacă aleg ei să vină la birou – și facem întâlniri fie pe proiect, fie pe comunitățile tehnologice. În plus, avem workshop-uri care se întâmplă la sediu pentru dezvoltarea carierei, de exemplu, sau alte întâlniri off-site, unde oamenii pot să socializeze.

Aceasta este una dintre provocările pe care trebuie să le gestionăm în momentul de față, pentru că nemaivăzându-se oamenii în fiecare zi la birou, se pierde cumva structura și cultura care era instalată prin socializare. Deci felul în care implementăm cultura organizațională în momentul de față s-a digitalizat, aș zice, și o facem prin tool-urile de comunicare internă pe care le avem la dispoziție. Acestea sunt lucruri pe care a trebuit să le adaptăm ca să putem păstra sufletul companiei.

Dacă am acoperit partea de provocări, haide să întoarcem medalia și să descoperim și oportunitățile flexibilității!

Marea oportunitate pe care o vedem acum este că am început să recrutăm colegi și din alte orașe.

În 2021 din alte orașe, în 2022 din alte țări, prin urmare astăzi avem colegi care lucrează în birourile din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureș, în spațiul din Oradea și remote în peste 20 de orașe din 6 țări, de pe 3 continente. Asta înseamnă că avem acces la o paletă mult mai largă de competențe, dar avem și diversitatea pe care trebuie să o gestionăm. Este un lucru bun și asta ne dorim să facem.

Care sunt trendurile pentru serviciile IT&C în următorii ani, atât din punctul de vedere al industriei, cât și din cel al resurselor umane și artificiale?

Ce vedem pe piața muncii în momentul de față este o rebalansare, pentru că trecem printr-un an de criză economică.

În ultimii doi ani de zile a existat o tendință spre FLEXIBILIZARE, inclusiv în ceea ce privește partea de colaborare.

Oamenii au încercat să își reconfigureze munca și să lucreze mai mult în sistem de freelancing, o tendință puternică mai ales anul trecut, odată cu războiul din Ucraina.

Companiile din America și din alte țări care aveau operațiuni în Ucraina au trebuit să se adapteze noului context, au venit să recruteze masiv în România și în regiune, fără să deschidă neapărat entități juridice aici. Și atunci singura posibilitate de a colabora a fost să lucrezi cu entități personale. Dar în prezent vedem o reașezare, pentru că în momentele în care există incertitudine, oamenii au nevoie de siguranță – prin urmare, discuțiile se mută din zona de colaborare pe zona de contract de muncă, care îți dă o stabilitate mai mare.

Legat de tendințele din industrie, modul de lucru va rămâne pe termen lung hibrid. Sunt companii care au încercat, au testat să vadă dacă reușesc să-i aducă pe angajați la birou, dar dacă angajații au reușit să lucreze eficient doi, trei ani de zile la distanță, e greu să-i aduci înapoi la birou. Evident, există companii care au nevoie de angajați la birou pentru că au constrângeri legate fie de securitate, fie de hardware.

Dincolo de modul de lucru, tendința în tehnologie este către zona de automatizare accelerată cu machine learning și cu inteligență artificială. Această accelerare din acest an spre zona de AI va continua probabil în anii următori.

Mi-a plăcut foarte mult un tagline care descrie compania pe site-ul vostru: „entirely software, completely human“. La PitechPlus, veți rămâne mai mult „human“?

Eu nu văd tehnologia ca pe o amenințare. Eu am crescut de mic cu tehnologie, am citit foarte mult în zona asta, inclusiv de science fiction, deci cumva sunt pregătit pentru ceea ce se întâmplă astăzi. Ce se întâmplă astăzi a fost scris acum 60-70 de ani. Pentru cineva care nu este obișnuit cu tehnologia, această evoluție nu este un lucru natural, firesc.

Tehnologia pare foarte complicată, mai ales când nu înțelegi ce se întâmplă în spatele ei. Dacă doar utilizezi tehnologia, ai o anumită viziune. Dacă știi cum este construită tehnologia, care sunt lucurile care se pot întâmpla în spate, înțelegi că ea poate să meargă în ambele sensuri: tehnologia poate să îmbunătățească viețile oamenilor, dar și să facă rău în același timp, iar aceste lucruri se intersectează.

Progresul tehnologic a venit mereu cu provocări – oamenii mai puțin pregătiți, care fac munci mai simple, au fost afectați. De-a lungul istoriei, lumea s-a reconfigurat de fiecare dată.

Acum schimbarea este într-un domeniu care nu a fost atât de mult atins: serviciile de creație. Până acum doi ani de zile toată lumea vorbea de roboți și de automatizarea proceselor, dar toți declarau că toată zona creativă nu va fi afectată și acolo trebuie să investim, acolo trebuie să ne focusăm, pentru că în zona creativă roboții niciodată nu vor intra peste noi. Iată că au intrat și creația va fi afectată extraordinar de mult, după părerea mea, într-un sens pozitiv.

Eu cred că vom avea noi campioni: cei care știu să utilizeze tehnologia și să mixeze capabilitățile omului cu asistenții care sunt puși la dispoziție de inteligența artificială.

Inteligența artificială per se nu face nimic, e ca o mașină care stă pe loc – dacă nu știi să conduci; cu cât știi să o conduci mai bine, să o dirijezi sau utilizezi mai bine, cu atât vei extrage mai multă valoare din inteligența artificială.

Valoarea va reieși din colaborarea între om și mașină. Și mașina, în unele cazuri simple, va înlocui complet oamenii, dar în cele mai multe cazuri va accelera productivitatea și felul în care lucrăm. Iar noi vom putea să ne concentrăm efectiv pe lucrurile care au foarte mare valoare adăugată, pe care mașinile nu le vor acoperi. Suntem aproape de punctul de singularitate acum, în care mașinile vor putea să se antreneze și să se dezvolte singure. Probabil modelele 5 sau 6 de GPT vor fi modele care se vor îmbunătăți singure.

Nu te cuprinde deloc teama că noi, oamenii, vom deveni irelevanți?

Sunt și vor deveni irelevanți cei care nu se educă. Iar acest lucru este universal valabil: în momentul în care te oprești să te educi, devii mai puțin relevant, cu sau fără tehnologie. Chiar dacă am trăi într-o societate în care tehnologia ar fi oprită, ar exista în continuare competiție între oameni, iar cei mai puțin relevanți ar fi cei mai puțin educați.

Eu am investit în educație pentru că educația este răspunsul cam la toate problemele pe care le avem: în societate, în companii, organizații, și așa mai departe. De fiecare dată când am făcut acest pas și am investit în educație, lucrurile s-au schimbat în bine.

De exemplu, la PitechPlus am început în perioada pandemiei educația echipelor de management din organizație și educația echipelor în general, axată nu doar pe hard skills, deci pe păstrarea unui nivel de competență ridicat al muncii în industria de IT&C, ci și pe soft skills: management, organizare, cunoștințe de strategie sau de negociere, etc. Avem și un program de lectură pe care îl facem aproximativ de un an și jumătate și vedem deja efecte benefice în echipă.

Dincolo de a construi un business, ai avut și provocarea de a construi o organizație și, mai ales, o cultură organizațională. Care au fost valorile principale pe care te-ai bazat când ai fondat PitechPlus?

Acesta este un subiect pe care am început să ne concentrăm intens din 2014 și am avut mai multe iterații, aș zice. Dar dacă este să iau valorile principale, pe care eu le simt, le discut și încerc să le împing în organizație, ele sunt umilitatea (să știi ce nu știi, să știi că nu știi și mai ai de învățat), echitatea și zona de dezvoltare continuă. Acestea sunt valorile mele personale, în primul rând, dincolo de cele listate pe site-ul companiei noastre: colaborare, adaptabilitate, pasiune, îmbunătățire constantă, responsabilitate personală față de rezultate.

Citește și: Elena Dionisie, Managing Partner WeDoHR: Companiile mici, cu un leadership smart, reușesc să facă lucruri extraordinare 

Pornind de la această fundație valorică solidă, spre ce stil de leadership îți ghidezi echipa de management?

Stilul meu este foarte participativ și eu, personal, am trecut prin mai multe faze, astfel încât și eu m-am dezvoltat odată cu organizația. Am încercat să imprim un stil în care să dau spațiu persoanelor cu care lucrez.

În momentul de față m-aș defini ca un leadership coach. Pe lângă atribuțiunile mele care se împart în zona de business development, colaborarea cu grupul de acționari principali sau parteneriatele pe care le facem, cea mai mare activitate pe care o am este în zona de coaching al echipei de leadership. Ideea mea este să devin irelevant în organizație.

În momentul în care ai devenit irelevant în organizație, ți-ai atins obiectivul. Iar obiectivul meu este să pot dezvolta organizația până la nivelul în care poate să funcționeze fără suportul meu.

Într-un pitch scurt, cine este compania PitechPlus și ce misiune are?

Noi suntem o companie care accelerează dezvoltarea companiilor de tehnologie, deci suntem un partener tehnologic pentru clienții care lucrează cu noi. Prin urmare, nu este doar o relație de business tranzacțională, este o relație de parteneriat puternică, în care învățăm unii de la alții.

Cei care nu au experiența pe care o avem noi profită de expertiza noastră ca să-și construiască capabilitățile interne, adică nu doar produse sau tehnologie, ci și echipe. Și acolo unde avem posibilitatea să învățăm, unde avem parteneri cu o expertiză avansată în anumite domenii, profităm de acest lucru ca să învățăm și noi, la rândul nostru.

Care este viziunea de dezvoltare a companiei pe termen lung?

Poziționarea noastră este o poziționare de elită, adică nu am mizat niciodată pe o dezvoltare accelerată, în care să ne axăm pe volum și pe număr.

Am trecut de la etapa inițială, în care aveam niște servicii de outsourcing simple, la etapa în care suntem parteneri tehnologici și aici vrem să ne consolidăm: pe zona de expertiză, de consultanță. Vrem să ducem această expertiză la cât mai multe organizații, cu toată zona de valori și de etică pe care trebuie să o împingem inclusiv în ceea ce dezvoltăm noi, pentru că vom avea probleme mari legate mai ales de zona de inteligență artificială.

De cinci sau șase ani de zile, eu fac parte și dintr-o fundație care lucrează în zona aceasta de etică și de felul în care AI-ul este construit ca să respecte niște valori. Când ai un AI inchis, e destul de complicat să știi cum funcționează și cum s-a constituit respectiva inteligență artificială. Din acest motiv, e cumva un abuz de limbaj astăzi când spunem open AI. Doar numele este open, în rest nimic. A început open și acum nu mai e open deloc.

De ce te-ai întos în România ca să faci business?

De când am plecat din România mi-am dorit să mă întorc. Nu am plecat cu gândul că voi rămâne în străinătate. Am luat lucruri din cultura franceză și le-am combinat cu lucrurile din cultura mea și mi s-a părut că este mai ușor să construiesc compania în etapa respectivă în România.

În Franța lucrurile sunt mai așezate, în România oportunitățile erau mult mai mari, industria nu era dezvoltată la nivelul de acum – era un spațiu gol pe care a trebuit să-l umplem.

Fiecare fondator cu care am început la vremea respectivă are o poveste, aș zice, similară: sunt oameni care au plecat, au lucrat în străinătate, au văzut ce se putea face în afară, au revenit și au reconstruit ceea ce învățaseră în perioadele în care au fost plecați.

Eu mă consider acum un cetățean european global. Și inclusiv prin aplicații precum Pluria devenim cetățeni globali.

M-am mutat în Portugalia pentru că suntem într-un spațiu și într-o industrie care ne permite să facem acest lucru și vom continua să îmbogățim lucrurile și în România, și în Europa. Eu așa văd lucrurile, nu le văd la nivel național, ci la nivel de continent, de comunitate.

Având această experiență globală, consideri tehnologia un domeniu prioritar pentru România?

Permite-mi să revin puțin la basics! Tehnologia este un produs, nu este un focus. Noi ar trebui să ne focusăm pe educație. Lucrăm ca și companie cu Elveția, de exemplu, și pot să spun că Elveția a ajuns la nivelul la care este în momentul de față pentru că a investit în educație. Singapore, la fel.

Toate țările care au un trend accelerat de dezvoltare îl au pentru că investesc în educație, cu două cifre din PIB, între 10%-20% minim, dacă nu mai mult decât atât. În aceste țări, oamenii înțeleg care este puterea educației.

Cred că tehnologia va modifica foarte mult și zona de educație, felul în care ne educăm. În următorii ani, vom avea o transformare masivă a felului în care învățăm, de la cei mai mici până la cei mai mari.