Comisia Europeană renunţă la birouri

Pandemia şi munca la distanţă au generat modificări semnificative în ultimii doi ani, forțând angajatori din întreaga lume să se adapteze la un nou stil de lucru.

Deși, iniţial, remote work părea un teritoriu necunoscut, ulterior, a provocat un val de reacţii în viaţa oamenilor, care au început să reconsidere aspecte precum timpul petrecut cu familia, naveta la locul de muncă, hobby-uri etc., fără a mai fi încântaţi de programul standard la birou, între 9-17.

Astfel, majoritatea companiilor au fost nevoite să găsească modalităţi prin care să asigure un echilibru între nevoile angajaţilor şi cultura organizaţională, optând pentru filosofia „a munci de oriunde”.

Dacă până acum, modificările au fost dictate în mare parte de mediul privat, de această dată „vântul schimbării” vine din sectorul administrativ, mai cu seamă de la Bruxelles.

Comisia Europeană intenţionează ca, până în 2030, să închidă aproximativ jumătate din cele 50 de clădiri de birouri pe care le deţine în capitala Belgiei. Totodată, organul executiv al UE a specificat că va oferi angajaţilor posibilitatea de a munci remote şi după încheierea pandemiei Covid-19.

În acest sens, Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, a declarat că instituţia are în plan reducerea semnificativă a spaţiilor fizice în cursul următorilor zece ani.

În pofida închiderii unui număr însemnat de clădiri, spaţiul total destinat birourilor Comisiei Europene se va reduce cu doar 25%, respectiv de la 780.000 la 580.000 metri pătraţi, întrucât executivul comunitar va reuni mai multe directorate generale în sedii mult mai spaţioase.

„La fel ca în cazul altor organizații publice și private, asistăm în prezent la crearea unui echilibru pe termen lung între birou și munca la distanță, devenind practic o normalitate. În urma sondajelor realizate, peste 90% din personalul nostru dorește să avem două-trei zile pe săptămână pentru telemuncă. Totodată, suprafețele noastre de birou vor fi adaptate pentru tot ce presupune telemunca din punct de vedere logistic.”, a relatat Johannes Hahn, Comisarul european pentru buget şi administraţie.

Pentru o instituție care reprezintă în mod colectiv a doua cea mai mare economie a lumii, este o schimbare de politică importantă, semnalând în același timp cât de mult a modificat pandemia așteptările pe care oamenii le au de la job-ul lor.

De asemenea, noua ideologie subliniază coordonarea tot mai mare a obiectivelor ce vizează protecția mediului cu deciziile manageriale stabilite la nivelul uneia dintre cele mai puternice instituții din lume. Cu alte cuvinte, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, renunțarea la o parte din birouri va ajuta organul administrativ să economisească bani, reducă emisiile de carbon și să ofere posibilitatea angajaților de a colabora într-un mod mai eficient.

Reorganizarea spațiilor de lucru face parte dintr-o strategie elaborată de departamentul de resurse umane al Comisiei cu scopul de a deveni un angajator flexibil și mai atractiv, ținând cont de ultimele reacții înregistrate la nivel global față de munca remote.

Centralizarea spațiului de birouri presupune mutarea mai multor departamente în clădiri noi, Cartierul de Nord al Bruxelles-ului fiind una dintre opțiuni. Acesta este considerat unul dintre cele mai mari eșecuri ale orașului în materie de planificarea urbană.

În anii ’60-’70, conducerea a demolat o zonă rezidențială pentru a construi un nou cartier cu destinația „parc de afaceri”. Actualul guvern al regiunii Bruxelles a prioritizat dezvoltarea Cartierului Nordic, precum și diversificarea celui european, unde se află în prezent sediul mai multor instituții UE, tocmai pentru a se asigura că birourile nu vor fi mutate tot acolo.

Una dintre cele trei instituții europene fundamentale, alături de Parlamentul European și Consiliul UE, Comisia Europeană are câte o reprezentanță în fiecare stat membru al Uniunii Europene, cea din România fiind la București.

Rolul principal constă în apărarea interesului general al UE, propunerea de acte legislative, asigurând respectarea acestora și implementarea politicilor și a bugetului Uniunii.

Actualul președinte și al 13-lea în istoria Uniunii Europene este Ursula von der Leyen, fost ministru în guvernul Germaniei și doctor în medicină. Conform datelor oficiale, instituţia numără nu mai puţin de 32.000 de angajați permanenți și temporari care lucrează, printre altele, ca responsabili de politici, cercetători, juriști și traducători.

Mai mult, nu doar la nivel european se observă această tendinţă de a permite angajaţilor din sectorul public să opteze pentru munca remote.

Recent, Malta a lansat primul regulament oficial privind munca la distanță, destinat funcţionarilor publici, oferind unui număr semnificativ de salariaţi posibilitatea de a lucra departe de birou. Decizia vine ca urmare a unui proiect pilot, început în 2019 din cauza contextului creat de fenomenul Covid-19.

Odată cu intrarea în vigoare a regulamentului începând cu 1 octombrie 2021, va exista şi o perioadă de tranziție de 18 luni pentru a facilita trecerea de la sistemul de telemuncă actual la noua politică de lucru la distanță.

Prin urmare, angajații ale căror performanțe și aptitudini la locul de muncă, precum și natura job-ului, sunt potrivite pentru a fi desfășurate în afara mediului tradițional, pot solicita să muncească remote. Astfel, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului maltez aproximativ 6.000 de salariaţi sunt eligibili pentru a aplica.

Munca la distanță reprezintă răspunsul nostru la situaţia pandemică din ultimul an, care oferă, de asemenea, perspectiva unor beneficii semnificative pe termen lung pentru sănătatea și productivitatea angajaţilor din diferite domenii. 

Sectorul public și cel privat sunt ambele implicate în acest proces, putând împărtăși experiențe, sfaturi, empatiza și aborda provocările apărute în acelaşi scop.