Timpul ca indicator al performanţei în munca remote

A trecut suficient timp de când majoritatea companiilor au ocazia să testeze munca remote, să îi constate particularităţile şi să îşi formuleze o perspectivă asupra rezultatelor pe care le pot obţine în contextul lucrului de acasă sau de oriunde. Cum ne măsurăm performanţele în noile condiţii? Schimbă munca remote în vreun fel optica asupra noţiunii de performanţă? Ce măsurăm şi cum pentru a şti dacă am construit un model de lucru flexibil eficient?

Indicatori-cheie de evaluare a performanţei (KPI)

În cartea sa, „Jocul infinit”, Simon Sinek atrage atenţia asupra companiilor care, mânate de spirit competitiv, îşi adjudecă locuri fruntaşe în topuri irelevante, bazate pe cifre scoase din context sau rupte de realităţi economice de ansamblu: „suntem numărul 1 în vânzări pe ţară”,  „avem cel mai mare număr de clienţi”, „am deschis cele mai multe puncte de lucru”. Înseamnă toate acestea, automat, eficienţă şi valoare reală?

Indicatorii de performanţă măsoară succesul unei organizaţii sau al unui angajat în atingerea obiectivelor. Arată cât de eficienţi suntem cu adevărat, cât de mult ne costă obţinerea unui anumit rezultat, cât de fluent sau, dimpotrivă, greoi progresăm spre îndeplinirea scopurilor propuse.

Un management de calitate porneşte de la definirea corectă a indicatorilor de performanţă sugestivi pentru ceea ce ne interesează să măsurăm. De la indicatori financiari precum creşterea veniturilor, marja profitului, venitul pe client, până la indicatori de marketing precum numărul de vizitatori noi pe site, organizaţiile au la dispoziţie numeroase posibilităţi de autoevaluare. 

Putem defini indicatori cantitativi (de ex., numărul de clienţi) sau calitativi (de ex., gradul de satisfacţie a clienţilor), generali (la nivelul companiei) sau defalcaţi pe departamente.

Un KPI esenţial în munca remote: timpul

Contextul remote, cu toate plusurile şi provocările lucrului de la distanţă, impune orientarea atenţiei către o altfel de evaluare a muncii. Paradoxal, deşi nu ne mai avem angajaţii sub directa supraveghere şi nu-i putem vedea fizic la biroul lor, lucrul remote ne stimulează să ne prioritizăm altfel indicatorii de performanţă şi să măsurăm ceea ce contează cu adevărat. 

Pe lângă productivitate şi rezultate financiare, date relevante indiferent de unde ne desfăşurăm munca, atunci când lucrăm remote, timpul devine un factor cheie în evaluarea angajaţilor şi a întregii organizaţii. 

Astfel, în contextul telemuncii, capătă o relevanţă aparte indicatori de performanţă bazaţi pe timp, precum: timpul de rezolvare a unui task per angajat, numărul de sarcini finalizate într-un anumit interval, timpul de răspuns la o sesizare sau la mesaje urgențe, timpul pe echipă petrecut cu un proiect etc.

Performanţele în munca remote depind foarte mult de automotivarea angajatului, de abilitatea sa de a lucra autonom, de cât de eficient reuşeşte să comunice de la distanţă cu restul echipei. În indicatorii de performanţă bazaţi pe timp, sunt reflectate toate aceste abilităţi. 

Prin urmare, în contextul remote, prin definirea unor indicatori adecvaţi, timpul devine o resursă pe care atât angajaţii, cât şi angajatorii ajung să o înţeleagă şi să o valorifice mai bine.

Timpul: a fi pe calea cea bună versus un semnal de alarmă

Teoretic, lucrând remote, câştigăm timp pentru că suntem scutiţi de distragerile de la birou, eliminăm şedinţe inutile, economisim orele petrecute în trafic, iar flexibilitatea oferită de acest stil de muncă ne menţine mai creativi, mulţumiţi şi eficienţi. 

Toate acestea vor fi oglindite de indicatori ridicaţi de performanţă a timpului: ne încadrăm elegant în termene limită, rezolvăm mai multe sarcini simultan, demarăm rapid proiecte noi.

Dar dacă indicatorii de timp nu sunt aşa cum ne-am dori să arate atunci când lucrăm remote? Ce concluzii putem trage de aici? 

În aceste situaţii, liderii ar trebui să se întrebe dacă este nevoie de ajustări la nivel de angajat sau de organizaţie:

• La nivel individual, există suficientă mobilizare şi eficienţă? Cât de bine comunică şi colaborează angajatul cu restul echipei? Are la dispoziţie tot ce îi este necesar pentru a-şi putea desfăşura în condiţii optime munca în afara biroului? Este prea lent sau livrează rezultate rapide, dar superficiale? Lucrează prea mult şi se îndreaptă spre burnout?
• La nivel de companie, cât de bine sunt organizate şi corelate procesele între departamente? Se pierde timp cu activităţi redundante? Ce acţiuni se pot întreprinde pentru a corecta întârzierile rezultate?

În realitatea tot mai mobilă şi imprevizibilă a afacerilor de astăzi, a ne defini indicatori de performanţă clari, succinţi, relevanţi, care conduc spre acţiuni concrete reprezintă totodată o modalitate de conectare a angajaţilor la scopurile organizaţiei. 

KPI-urile sunt în sine o formă de comunicare internă. Îi ajută pe toţi membrii unei organizaţii să înţeleagă obiectivele şi să se mobilizeze mai bine spre acele destinaţii. Mai mult decât oricând, răspândirea la scară largă a muncii remote, în prezent, ne ajută să înţelegem că o organizaţie sănătoasă ştie cum să măsoare şi să valorifice timpul.

Pentru tine ce înseamnă să dai valoare timpului tău de muncă?