România, sub umbrela unei noi crize? Marea Demisioneală a ajuns și la noi?

Delia Pușcă

10 minute de citit

Marea Demisioneală în România

Iunie 2021 – 4 milioane de demisii în SUA. O lună mai târziu, alte 4 milioane de demisii. August, septembrie, octombrie, nici o schimbare. Trendul e în continuare ascendent, după primele relaxări, post-COVID-19, potrivit U.S. Bureau of Labor Statistics.

În România, alt studiu, același scenariu deloc optimist. Unul din trei angajați ia în calcul să își schimbe jobul în 2022. Un sondaj realizat de Genesis Property scoate în evidență câteva dintre motive, care par a fi legate de birou și modul de lucru din companii. Iar acesta e doar unul dintre indicatorii așa numitului fenomen Marea Demisioneală. În realitate însă, să fie atât de îngrijorătoare sau suficient de relevante cifrele care au făcut înconjurul lumii în ultima perioadă? Se pot trage deja concluzii globale, se pot face pronosticuri în piața muncii? Un lucru e cert – pandemia a schimbat sistemele de lucru, a redefinit așteptările angajaților și a schimbat radical dinamica angajator – angajat.

Nu de puține ori s-a vorbit despre sindromul burnout, ca efect al pandemiei și al factorilor de stres mult mai vizibili în ultimii doi ani. Cea mai mare epuizare a fost în sistemul sanitar, cadre medicale care au renunțat din cauza oboselii și din cauza condițiilor de lucru. Ar putea fi, deci, o altă componentă a valului de demisii globale, nu? În lipsa a și mai multor date și grupuri specifice de persoane, fenomenul Marea Demisioneală poate căpăta și mai multe valențe, dincolo de crizele sanitare, ori de ambițiile generațiilor Millennials și Z.

Același sondaj amintit mai sus, efectuat de Genesis Property, întărește așteptările ridicate ale resurselor umane. Puțin peste jumătate dintre angajații din România mizează pe o transformare radicală a birourilor companiei, iar cei mai mulți dintre ei vor să vadă atât o îmbunătățire din punct de vedere al sistemelor sanitare (61,5%), cât și spații interioare create special pentru a stimula starea de bine (47,5%) și colaborarea în siguranță a echipelor (37,8%).

Într-o economie în continuă schimbare, s-ar putea să nu fie încă suficient de clar dacă pandemia este cauza care a dus la valul demisiilor sau… dimpotrivă. Un articol recent din BBC ne trimite către o abordare comparativă, o paralelă istorică între Marea Recesiune din 2009 – odată ce economia s-a consolidat în următorul deceniu, ratele demisiilor au crescut, de asemenea.

Am analizat, pe scurt, documentul emis de Comisia Europeană „Great Lockdown versus Great Recession”. Și am găsit atât regularități, similitudini, cât și multe diferențe. De exemplu, șocul asociat Recesiunii a apărut din cauza stresului la nivelul întregii economii, în special în țările cu venituri mari, în timp ce efectele Lockdown-urilor au fost purtate în afara sistemului economic global. Cu toate acestea, ambele crize au dus la impacturi similare asupra economiilor din întreaga lume, cu contracții semnificative ale creșterii economice și ale ocupării forței de muncă. Concluziile studiului arată că elementele comune ale celor doua crize sunt evidențiate de scăderi abrupte în activitățile economice, combinate cu creșteri la fel de puternice ale șomajului. În Marea Recesiune din 2009, s-au înregistrat diferențe semnificative ale Produsului Intern Brut, în mare parte limitate la țările cu venituri mari și medii, în timp ce multe țări cu venituri mici au înregistrat doar reduceri ușoare ale creșterii veniturilor. Paradoxal, acest lucru contrastează efectele actualei crize. Potrivit unui raport FMI – World Economic Outlook din 2020, efectele crizei COVID-19 au lovit PIB-ul țărilor cu venituri mari.

SUA vs. Europa

„În Uniunea Europeană, instituțiile de pe piața muncii, alături de negocierile dintre sindicate și angajatori, cât și demonstrațiile și greevele, pot fi folosite pentru a manifesta nemulțumirea. Totodată, organismele UE sunt puternice și reduc șansele de a vedea ceva similar cu Marea Demisioneală aici în UE”, a declarat Elvira Gonzalez, expert în piața muncii și politica de ocupare a forței de muncă la Centrul European de Expertiză.

Rata șomajului în rândul țărilor europene

În Germania, cea mai mare putere economică europeană rata șomajului era, în toamnă, la cel mai redus nivel de la debutul pandemiei – 5,5%.

În Franța, rata șomajului a rămas aproape stabilp în trimestrul III al anului trecut (+0,1 puncte față de trimestrul precedent), ajungând la 8,1% din populația activă din Franța, potrivit cifrelor publicate în luna noiembrie de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Statele membre cu cele mai reduse rate ale șomajului sunt Cehia (2,6%), Olanda (3,1%) și Malta (3,2%). Pe de altă parte, Spania (14,6%) și Grecia (13,3%) au cele mai ridicate rate ale șomajului din UE.

Cu o rată a șomajului de 5% în luna septembrie, în scădere față de o rată de 5,2% în luna august, România se situează printre statele membre cu cea mai scăzută rată a șomajului din UE.

Eurostat estimează că 14,32 milioane de persoane erau în șomaj în UE, în luna octombrie, dintre care 12,07 milioane în țările care fac parte din zona euro. „Cei care își părăsesc voluntar locul de muncă o fac din motive diferite, iar demisiile lor spun o poveste cu totul diferită” este de părere Martha Maznevski, profesor de comportament organizațional la Ivey Business School, Western University din Ontario, Canada. Unii aleg între „bun” și „mai bun”, alții aleg între supraviețuire și medii toxice.

Salariile nu mai sunt, de mult, singura motivație a angajaților. În vremurile actuale, nevoile de a-și valorifica potențialul, de a le fi recunoscute și apreciate realizările și de a face parte dintr-o cultură organizațională sănătoasă au ajuns un factor obligatoriu. Lista ar putea continua cu nevoia de stimă, nevoia de recunoaștere și respectare a statutului pe care îl deține un angajat într-o organizație unde responsabilitatea și autonomia în muncă fac parte din valorile și principiile interne.

Pentru a evita un val de demisii, succesul unei strategii de îmbunătățire a motivației angajaților depinde, în special, de claritatea cu care sunt diagnosticate problemele.

Tu? În ce categorie ești? Te-ai gândit să schimbi ceva în plan profesional în 2022?

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Prin abonarea la newsletter, ești de acord cu politica de confidențialitate.

Scris de Delia Pușcă

Contributor

Jurnalistă la origini, de peste 10 ani, dar convertită la relații publice și resurse umane. Apreciez bunele maniere și arta comunicării în toate formele ei. Consider că eleganța în comportament e apanajul cel mai de preț al omului, principiu după care încerc să îmi ghidez întreaga activitate.

Fii primul care lasă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *