Când oferi autonomie, primeşti performanţă

Cristiana Tănase

9 minute de citit

Ne place să ne simţim controlaţi? Evident, nu. Ne place să avem control asupra altora? Câţiva poate vor răspunde afirmativ. Marea majoritate ar renunţa însă la acest privilegiu aparent pentru ceva mult mai preţios: autonomia. Fă un sondaj simplu în jurul tău şi vei vedea că oamenii îşi doresc mai degrabă să aibă control asupra proprei vieţi decât asupra altora. Iar dacă în plan personal autonomia ne face mai fericiţi, autonomia la locul de muncă ne face mai fericiţi, dar şi mai performanţi.

De la poziţiile de entry-level până la cele din top management, cu toţii ne dorim performanţă în munca noastră. Ne-o dorim pentru că oferă fiecăruia satisfacţie profesională, dar şi pentru că angajaţii performanţi alcătuiesc organizaţii performante. În timp ce vechile paradigme puneau accent pe stabilirea unor medii de lucru cât mai controlate în vederea atingerii performanţelor scontate, în prezent devine tot mai clar că metodele coercitive sunt pur şi simplu incompatibile cu o organizaţie de succes. De ce? Pentru că oamenii tind să îşi limiteze implicarea atunci când se simt condiţionaţi, supravegheaţi excesiv, controlaţi pas cu pas.

Ai avut vreodată contact cu echipe care parcă lucrau pe pilot automat, fără abatere de la proceduri, dar şi fără sclipirea aceea care stimulează creativitatea şi suprinde prin rezultate? Câtă autonomie permite o asemenea organizaţie angajaţilor ei? Sau, mai precis, cât de mult le-o restricţionează şi cu ce pierderi la nivelul performanţelor?

Să lămurim, mai întâi, ce este şi ce nu este autonomia la locul de muncă! Autonomia înseamnă a fi la cârma experienţelor şi acţiunilor noastre, a avea un grad ridicat de independenţă şi responsabilitate în proiectele care ne privesc. Din acest simţ al opţiunii şi al implicării rezultă în mod natural entuziasm, interes, conectare din suflet la ceea ce avem de făcut. Autonomia este, aşadar, uşor diferită de definiţia clasică a independenţei. Autonomia nu înseamnă atât de mult a acţiona pe cont propriu cât a fi auto-determinat, a-ţi stabili singur metodele de lucru în timp ce rămâi aliniat la obiectivele echipei şi ale organizaţiei.

Multe instituţii blochează eronat autonomia angajaţilor lor pentru că o confundă cu lipsa de rigoare şi disciplină. Dar a-i permite cuiva să muncească autonom nu înseamnă a-l lăsa fără repere şi ghidare. Nu înseamnă a-l încuraja să muncească izolat de restul echipei, fără să fie la curent cu rezultatele celorlalţi sau fără să informeze la rândul lui asupra stadiului activităţilor sale. Nu înseamnă a elimina termene-limită şi cerinţe de business. Dimpotrivă, un mediu de lucru autonom este bazat pe competenţă, încredere, respect şi integritate. Într-un asemenea mediu există structură şi o bună coordonare de ansamblu, însă fiecare angajat se gestionează singur atunci când vine vorba despre detaliile muncii sale.

Ca manager care încurajează autonomia, vei vedea că echipa ta devine mai performantă şi se echilibrează de la sine. Studiile de specialitate au arătat că în echipele autonome membrii îşi întăresc reciproc punctele forte şi îşi compensează mai uşor punctele slabe. Şi este firesc să fie aşa, din moment ce angajaţii cărora li se oferă un vot de încredere vor fi mai mulţumiţi, cooperanţi şi fideli. Ei vor vrea să răsplătească încrederea primită şi vor performa atât în pe priveşte munca individuală, cât şi ca implicare în echipă.

Te întrebi cum poţi avea o echipă autonomă şi performanţe mult îmbunătăţite?

  1. Flexibilitatea este un factor-cheie. Oamenii au nevoie să simtă că au opţiuni şi libertatea de a-şi alege calea spre obiectivele trasate. Mai mult, ei sunt specialiştii în anumite segmente ale proiectelor. La nivel de management, ceea ce contează cu adevărat este ca sarcinile să fie îndeplinite bine şi la timp. La nivel de angajat, eşti mult mai eficient şi performant dacă beneficiezi de autonomie şi flexibilitate în alegerea programului de muncă, a locului de unde îţi desfăşori activitatea şi a metodelor de lucru.
  2. Comunicarea deschisă în ambele sensuri. Angajaţii trebuie ajutaţi să înţeleagă bine care sunt obiectivele finale de îndeplinit, însă mai departe orice echipă autonomă îşi va administra singură munca şi va implementa pas cu pas ceea ce are de făcut. Autonomia conferă în plus dreptul la opinie. Cerând părerea angajaţilor, ascultându-i cu adevărat, un manager poate descoperi mai uşor ce se poate îmbunătăţi pe parcurs în proiectele demarate.
  3. Nu în ultimul rând, într-un mediu de lucru autonom fiecare primeşte acces facil la instrumentele de care are nevoie. Autonomia presupune transparenţă la nivelul informaţiilor şi resurselor, cum ar fi tehnologie şi traininguri.

De ce ne dorim să fim autonomi la locul de muncă? Pentru că autonomia ne menţine motivaţi şi creativi. Pentru că ne permite să muncim cu entuziasm, să ne gestionăm eficient timpul şi talentele. Pentru că ne conferă un sentiment de încredere din partea angajatorului şi în noi înşine. Pentru că în felul acesta dăm tot ce avem mai bun şi ne simţim valorizaţi. Pentru că atunci când suntem autonomi rezultatele noastre se îmbunătăţesc şi înaintează în ritm crescător. Pentru că un mediu autonom este flexibil şi nu ne ţine legaţi de un birou fix, ci ne ţine conectaţi la ceea ce contează cu adevărat în atingerea performanţei.

Pentru tine ce înseamnă autonomia în activitatea ta şi cât de mult o preţuieşti?

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Prin abonarea la newsletter, ești de acord cu politica de confidențialitate.

Scris de Cristiana Tănase

Contributor

Ofiţer bancar timp de 12 ani, experimentez în prezent munca pe cont propriu în regim remote şi un stil de viaţă construit autodidact în jurul mai multor pasiuni.

Fii primul care lasă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *